Transilvania în imagini (39)

Fanfară (probabil armenească) din Dumbrăveni/ Elisabetopol/ Erzsébetvaros/ Elisabethstadt

Fotografie, atelier Herter, Elisabetopol, sfârşitul anilor ’20 – colecţia Renascendis

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub influenţa fanfarelor militare, în zona de locuire săsească din Transilvania se formează primele fanfare orăşeneşti şi săteşti. Fenomenul a fost favorizat de evidenta inclinaţie, universal valabilă, a etnicilor germani către alămuri, dar şi de către un anumit sincronism cu tendinţele europene, datorat strânselor legături ale saşilor cu spaţiul german. Evident, moda fanfarelor s-a extins rapid în toată Transilvania şi a fost adoptată de majoritatea etniilor. Nu sunt puţine cazurile în care fiecare comunitatea etnică din oraşele mari are mai mult de o fanfară, situaţia fiind similară şi în aşezările rurale multietnice unde fiecare comunitate are fanfară proprie.

Cel puţin din ultimul sfert al secolului al XIX-lea, fanfara este o prezenţă constantă la toate evenimentele importante din existenţa comunităţilor săseşti, fie ele nunţi, serbări sau înmormântări. Pe măsură ce situaţia materială permite achiziţionarea instrumentelor şi formarea unui amsamblu, acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul celor maghiare sau româneşti. Membrii fanfarei se bucurau de un statut aparte în comunitate, iar locul în amsamblu se moştenea, cel mai adesea, din tată în fiu.

Atragerea şi colonizarea armenilor plecaţi din Moldova, în urma situaţiei de precaritate şi nesiguranţă creată acolo, în Transilvania începe în ultimele decenii ale secolului al XVII-lea, în timpul principelui Apafi Mihály, care spera să-i atragă şi spre protestantism, fapt pentru care le acordă o serie de privilegii comerciale şi a anumită autonomie juridică. Comunitatea armenească din Dumbrăveni/ Elisabetopol este a doua ca importanţă după cea din Gherla/ Armenopolis pe teritoriul Transilvaniei. În ciuda planurilor inţiale ale autorităţilor Principatului, armenii transilvăneni vor catolicizaţi, urmare a politicii de expasiune catolică a austriecilor.

Despre istoria fanfarelor din Dumbrăveni nu cunoaştem informaţii, dar în mod sigur ele au existat şi au prosperat asemenea celor din majoritatea aşezărilor transilvănene. Armenii, fiind creştini catolici, nu avea nici un fel de motive pentru a nu se supune acestei mode. Fanfara din fotografia pe care o prezentăm astăzi este, foarte probabil, o fanfara a comunităţii armeneşti din Dumbrăveni.