Comoara din emporă (2)

Etichetă „APPRÊT SATIN FRANÇAIS”, hârtie lucioasă, embosată, sfârșitul secolului al XIX-lea (9,5x13 cm)

Portret de femeie, atelier transilvănean, începutul secolului al XX-lea (4,3x6 cm)

Chitanţă-tipizat întocmită între Johan Rienner (corect Riemner) din Felmer şi Ioniță Mora din Sânpaul (?) pentru un cal negru în vârstă de 4 ani în valoare de 56 de florini, 9 iunie 1840, Făgăraş (10,5x17 cm)

Transilvania în imagini (115)

Anna, Regina şi Lischen

Fotografie (format 9x13 cm – tip carte poştală), iulie 1914, atelier Eugen Lieblich, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis

Portet de grup al trei tinere săsoaice din două sate sibiene (Șoala şi Moardăș) în ţinute cotidiene de factură tradiţională. Fotografia este imprimată pe suport de tip carte poştală, fiind scrisă, dar nu şi expediată. Textul de pe verso conţine câteva abateri de la ortografia limbii germane, cât şi un nume redat greşit (Erhmann în loc de Ehrmann – aşa cum apare pe broderia şorţului personajului central).

Text pe verso:

Hermannstadt in Juli 1914

Zum Evigen Erinerung an meine beide liebe Freundinen Regina u Lischen Erhmann aus Schaal.

Anna Schneider

Mardisch

Sibiu în iulie 1914

În veșnica amintire a celor două iubite prietene ale mele Regina şi Lischen Ehrmann din Șoala.

Anna Schneider

Moardăș

Transilvania în imagini (114)

Portret de femeie în costum tradiţional

Fotografie (format CDV), c. 1865, atelier Carl Bömches, Kronstadt/ Braşov/ Brassó – colecţia Renascendis

Carl Bömches este unul din primii fotografi care şi-a deschis un atelier în Braşov, foarte probabil în jurul anului 1860. A activat la aceaşi adresă, Klostergasse 12 (Strada Mânăstirii 12) până spre 1880 când își deschide alte două ateliere în Ploieşti (Strada Bucureşti) şi Buzău. În 1873, Leoplod Adler a lucrat cu Bömches în Braşov.

Femeia al cărei portret vi-l prezentăm astăzi este îmbrăcată într-un costum cu elemente tradiţionale corespunzător epocii. Este foarte probabil să fi vorba despre o româncă din Țara Bârsei (poate chiar din Șcheii Brașovului), dar la fel de bine poate fi vorba despre o femeie dintr-o familie braşoveană înstărită costumată pentru bal, ambele ipoteze fiind valabile în lipsa unor indicii suplimentare.

Transilvania în imagini (113)

„Biserica din Densuș” (Demsus/ Demsdorf)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravura de astăzi, face parte din acelaşi lot prezentat cu mai mult timp în urmă pe blog. Realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”), fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă neapărat pentru calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci mai degrabă prin valoarea documentară a acesteia.

Realizată foarte probabil la sfârşitul secolului al XIX-lea, fotografia surprinde biserica din „sfântul Nicolae” din Densuș la nu foarte mult timp după ce a fost salvată de autorităţile austro-ungare de furia demolatoare spre înnoire a comunităţii locale, înainte de a fi restaurată în numeroase rânduri, dar mai ales înainte de a deveni leagăn al protoromânismului. Dincolo de starea semi ruinată, ceea ce surprinde este învelitoarea de sindrilă suprapusă acoperișului de piatră al naosului.

Transilvania în imagini (111)

Cetatea Râşnov/ Rosenauer Burg/ A barcarozsnyó vár

Fotografie, 16 aprilie 1939, autor necunoscut – colecţia Renascendis

Vedere luată de pe actuala stradă I. L. Caragiale spre dealul cetăţii, nu cu mult înaintea începerii celui de-al doilea război mondial, într-un Râșnov fără betoane, termopane, parcări subterane şi mai ales fără trenuleţ cu cremalieră. Evident, un Râşnov mai trist, mai puţin atractiv turistic, cu o cetate mai puțin medievală decât în prezent. ;)

Text pe spate în limba maghiară

A rozsnyói vár, 1939. IV. 16. (Cetarea Râşnov, 16 aprilie 1939)

Transilvania în imagini (110)

Portret de femeie

Fotografie (format 11x21 cm), 1905, atelier Fekete Sándor, Nagyvárad/ Großwardein/ Oradea (Mezötelegd/ Tileagd) – colecţia Renascendis

Un nou portret realizat în atelierul orădean al lui Fekete Sándor, de această dată al unei tinere din Tileagd. De remarcat sunt urmele retuşului aplicat pe cliseu în zona taliei femeii, imediat sub mâna dreaptă.

Text în limba maghiară pe spate:

Emlékul!

a legjobb apánok

szeretö gyermeke

Margit

Mezö-Telegd 1905 majus 10.

(Amintire!

celui mai bun tată

fiica iubitoare

Margit

Tileagd, 10 mai 1905)

Transilvania în imagini (108)

Grup de tineri excursionişti saşi la Râşnov/ Rosenau/ Barcarozsnyó

Fotografie, 25. aprilie 1926 – colecţia Renascendis

Un nou document vizual din colecţia Renascendis care atestă pasiunea saşilor din zonele de munte pentru excursii. De această dată la Râşnov.

Transilvania în imagini (101)

Portret de grup - trei săsoiace din Țara Bârsei/ Burzenland

Fotografie, atelier Carl Muschalek, Kronstadt/ Brassó/ Braşov, 10 mai 1917 – colecţia Renascendis

Portretul unui grup de trei săsoiace din Țara Bârsei îmbrăcate în costume tradiţionale de sărbătoare specifice epocii. Tipul de găteală a capului indică faptul că femeile sunt măritate. Fotografia a fost realizată pe 10 mai 1917, cu ocazia unei serbări populare transilvănene ţinute la Braşov, aşa cum atestă inscripţia de pe spate: Erinnerung an das Siebenbürgische Volksfest in Kronstadt 10/5 1917 (amintire de la serbarea populară din Braşov).

Carl Muschalek (1857-1904) este, alături de Leopold Adler, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi fotografi braşoveni din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi primul deceniul al secolului al XX-lea. O serie de fotografii păstrate la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale datează chiar din 1873, ceea ce înseamnă că Muschalek deja practica fotografia la vârsta de 16 ani. În 1884 îşi deschide propriul atelier fotografic la adresa Purzengasse No.27 (ulterior No.536) / Strada Porţii nr. 27. În 1917, la data realizării acestei fotografii, atelierul încă purta, postum, numele-marcă al lui Muschalek.

Transilvania în imagini (89)

Sibiu – Hermannstadt /Turnul sfatului – Rathausturm

Foto orig. E. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1942 – colecţia Renascendis

Vedere a Turnului Sfatului dinspre Piaţa Mică – capătul străzii Ocnei luată, probabil, de pe Podul Minciunilor (Lügenbrücke). Fotografia reprodusă de cartea poştală a fost realizată de Emil Fischer în 1930, înaintea deschiderii celui de-al doilea pasaj sub turn şi după achiziţionarea primelor trei autobuze destinate transportului comun în Sibiu.

Transilvania în imagini (80)

Costum Naţional din Bran (Törzburg/ Törcsvár)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Portret al unei românce din zona Branului în costum tradiţional. Fotogravură este realizată după o fotografie Alexandru Antoniu. Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior, provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

Transilvania în imagini (74)

„Casă ţărănească, Interior”

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Imagine a camerei de oaspeţi („casa bună”) dintr-o casă românească tradiţională din zona Sibiului. Fotogravura este realizată după o fotografie Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

Transilvania în imagini (73)

Portret de grup - ţărani români din zona Sibiului

Fotografie lipită pe carton, c. 1900, atelier Wilhelm Auerlich, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis

Fotografia de astăzi prezintă un grup de trei ţărăni români, două femei şi un bărbat, din zona Sibiului (posibil din Topârcea) în costume tradiţionale.

Wilhelm Auerlich (1853-1917) este unul dintre cei mai importanţi fotografi sibieni ai ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea şi primele două ale celui de-al XX-lea. Auerlich a lucrat la Bucureşti între 1880 şi 1884 ca şeful studioului Herter. În 1884 vine la Sibiu pentru a conduce noul atelier Herter, iar în 1887 îşi deschide atelier sub nume propriu pe Heltauergasse 53 şi ulterior  o filială la Viena. 

Transilvania în imagini (70)

Ţărancă la război

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravură ilustrând o ţărancă, cel mai probabil din zona Sibiului, ţesând la război. Fotogravura este realizată după o fotografie Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

Transilvania în imagini (68)

O familie ţărănească din Ardeal

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravură ilustrând o familie de ţărăni români din zona Sibiului realizată după o fotografie Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

Transilvania în imagini (64)

Costum Naţional din Bistriţa (Bistritz/ Beszterce)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Portret al unei românce în costum tradiţional din Ţinutul Bistriţei într-o fotogravură realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile din afară Regatului (în principal cea din Transilvania).

Transilvania în imagini (60)

Portul Naţional din Năsăud (Nussdorf/ Naszód)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravura de astăzi redă imaginea unui grup de români năsăudeni în portul tradiţional din epocă şi face parte din aceaşi serie realizată după fotografii de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă pentru calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci prin valoarea documentară a acesteia. De la sfârşitul secolului al XIX-lea, Antoniu îţi publică şi implicit popularizează opera fotografică prin intermediul câtorva albume.

De remarcat, cu privire la compoziţia portului tradiţional bărbătesc din zona Năsăudului, este puternica influenţă venită din partea portului săsesc bistriţean.

Transilvania în imagini (56)

O turmă de oi din Poiana (Poiana Sibiului/ Pojan/ Polyán)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Mocanii au reprezentat mereu o curiozitate etnografică atât pentru intelectualii ardeleni, cât şi pentru cei munteni. Membrii acestor comunităţi de oieri transhumanţi săceleni sau mărgineni au fost reprezentaţi grafic încă din secolul al XVII-lea, fiind văzuţi ca o surprinzătoare manifestare a lumii balcanice în Transilvania. Odată cu apariţia şi răspândirea fotografiei în această parte de Europa, mocanii devin un subiect preferat pentru mulţi fotografi, majoritatea autohtoni, dar nu numai, care abordează fotografia etnografică. Revendicaţi şi marginalizaţi în aceaşi măsură de transilvăneni şi de munteni, mocanii au avut un rol economic semnificativ prin ocupaţiile lor tradiţionale care ţineau de creşterea oilor şi transportul mărfurilor.

Fotogravura prezentată, şi ea din aceaşi serie cu cele două anterioare - Vedere, Cetatea Bran şi Portul Naţional din înprejurimele Haţegului, reproduce un instantaneu cu cinci ciobani şi turma lor de oi la un popas, chiar în sat. Conform textului de pe planşă, fotografia aparţine tot lui Alexandru Antoniu şi a fost folosită, foarte probabil, pentru Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu.

Transilvania în imagini (54)

Vedere, Cetatea Bran (Törzburg, Törcsvár)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravura pe care o prezentăm astăzi face parte dintr-un mic lot recent intrat în colecţiile Renascendis. Realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe plansă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”), fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă prin calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci prin valoarea documentară a acesteia. De la sfârşitul secolului al XIX-lea, Antoniu îşi publică şi, implicit, popularizează opera fotografică prin intermediul câtorva albume.

Fotografia cetăţii Bran este făcută din drumul ce vine de la Şimon, până în vama Branului. Dealtfel, clădirile vămii se pot vedea imediat la poalele dealului cetăţii. Fortificaţia este în starea de dinainte renovărilor efectuate de Regina Maria în anii '20. Se poate observa întreg acoperişul peste corpul central, care ulterior a fost deschis pentru amenajarea terasei.

Transilvania în imagini (53)

Ighişfalău – Eibesdorf (astăzi Ighişu Nou)/ Cetatea bisericei – Kirchenburg

Foto orig. E. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1936 – colecţia Renascendis

Astăzi vă prezentăm o nouă carte poştală care reproduce o fotografie  din seriile fraţilor Fischer dedicate monumentelor Transilvaniei, de această dată fiind vorba de o fotografie semnată de Emil Fischer. Despre producţia fotografică a fraţilor Fischer am mai fost discutat AICI şi AICI.

Biserica evanghelică fortificată din Ighişu Nou, jud. Sibiu a fost considerată una dintre cele mai pitoreşti din zona Mediaşului şi a fost subiectul a numeroase fotografii, cărţi poştale, gravuri, desene sau picturi dealungul timpului.

Construită în secolul al XIV-lea, biserica hală a fost adăugită până în secolul al XVIII-lea. încă din secolul al XV-lea edificiul a fost supus lucrărilor de fortificare. Masivul turn-clopotniţă poziţionat la capătul vestic al navei, de aceaşi lăţime cu această, a fost adaptat în scop de apărare, la fel şi corul a fost supraînălţat pentru amenajarea unei galerii de tragere. Din secolul al XVI-lea, biserica este înconjurată cu un zid de apărare prevăzut cu turnuri şi drum de strajă.

Transilvania în imagini (51)

Bătrân din zona Sibiului cu o diplomă Zur Erinnerung an Meine Dienstzeit/ În amintirea stagiului militar

Fotografie, anii ’40 – colecţia Renascendis

De pe la jumătatea secolului al XIX-lea, soldaţii Imperiului Austriac, iar după 1867 ai Imperiului dualist, care se remarcau pentru fapte deosebite în timpul stagiului militar pe timp de război, primeau la lăsarea la vatră o diplomă Zur Erinnerung an Meine Dienstzeit/ În amintirea stagiului militar . Pe lângă reprezentări de trofee, arme şi numeroase însemne militare, în partea de sus a litografiei era redat portretul împăratului, flancat, de obicei, de moştenitorul tronului şi de cancelar. În centrul foii era reprezentat, în varii ipostaze în funcţie de arma sub care a servit, un militar al cărui chip reproducea fotografia celui care primea diploma. În partea e jos a diplomei se afla un loc destinat înscrierii numelui soldatului şi a altor menţiuni speciale. Scopul acestei diplome de lăsare la vatră era de a transmite recunoştinţa împăratului şi a imperiului faţă de efortul militar depus. Diplomele se bucurau de apreciere pe măsură din partea soldaţilor, fiecare fiind, fără excepţie, înrămate şi agăţate pe perete la loc de cinste (în cazul ortodocşilor, pe peretele de răsărit, lângă icoane).

Instantaneul de astăzi, surpinde un ţăran bătrân din zona Sibiului, care, probabil la o zi de sărbătoare, îşi prezintă cu mândrie diploma de lăsare la vatră din primul război mondial. Mitul „bunului împărat” a fost omniprezent în mentalul colectiv al transilvănenilor, indiferent de etnie, mult după 1 decembrie 1918, şi a fost transferat în bună parte asupra monarhiei române. La fel şi ataşamentul faţă de valorile imperiale, al populaţiei care se născuse, crescuse şi trăise cu ele, a rămăs viu chiar şi după instalarea regimului comunist, aşa cum demostrează această fotografie realizată în anii ’40.