Transilvania în imagini (105)

Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – Rathaufhof/ Curtea Primăriei

Carte poştală necirculată, c. 1919-1920, colecţia Renascendis

Clădirea vechii primării din Sibiu sau Casa Altemberger a fost ridicată între 1470 – 1491 la comanda lui Thomas Altemberger. Construcţia a fost adosată turnului de poartă din a treia centură de fortificaţii a oraşului, turn păstrăt până în prezent şi a incorporat o parte din zidul fortificaţiei şi un turn-locuinţă de la sfârşitul secolului al XIII-lea. În 1545 a fost cumpărată de Magistratul oraşului pentru a servi ca sediu al primăriei, scop pe care l-a servit până în 1948. De la sfârşitul anilor '60 clădirea găzduieşte Muzeul de Istorie al Sibiului.

Trasilvania în imagini (102)

Nagyszeben/ Hermannstadt/ Sibiu – Mészáros utca/ Fleischergasse/ Strada Mitropoliei

Carte poştală necirculată, ante 1918 – colecţia Renascendis

Vedere animată a străzii Mitropoliei de la jumătate spre Piaţa Huet. În partea dreaptă se observă biserica reformată. 

Transilvania în imagini (89)

Sibiu – Hermannstadt /Turnul sfatului – Rathausturm

Foto orig. E. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1942 – colecţia Renascendis

Vedere a Turnului Sfatului dinspre Piaţa Mică – capătul străzii Ocnei luată, probabil, de pe Podul Minciunilor (Lügenbrücke). Fotografia reprodusă de cartea poştală a fost realizată de Emil Fischer în 1930, înaintea deschiderii celui de-al doilea pasaj sub turn şi după achiziţionarea primelor trei autobuze destinate transportului comun în Sibiu.

Transilvania în imagini (81)

Sighişoara – Schässburg - Segesvár

Carte poştală necirculată, la anii ’20 – colecţia Renascendis

Vedere parţială a Pieţei Muzeului din Sighişoara luată de la ultimul nivel al Casei Veneţiene spre Turnul cu Ceas. În colţul din stânga-jos se observă spaţiile verzi amenajate în piaţă la începutul secolului al XX-lea.

Transilvania în imagini (76)

Ţărancă din Transilvania

Carte poştală necirculată, anii ’40– colecţia Renascendis

Româncă din Mărginimea Sibiului îmbrăcată în straie de sărbătoare şi cu vălitoare pe cap.

Transilvania în imagini (71)

Braşov/ Kronstadt/ Brassó

Carte poştală necirculată, Foto Knauer Braşov, anii ’20– colecţia Renascendis

Carte poştală realizată după o fotografie a jumătăţii nordice a cetăţii Braşovului. Vederea este luată de pe dealul Warthe, din dreptul fostului liceu evanghelic „Johannes Honterus”, astăzi maternitatea municipală. În prim plan se află Turnul Negru.

Transilvania în imagini (52)

Ţărancă săsească ţesând/ Sächsin beim Webstuhl

Foto orig. J. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1941 – colecţia Renascendis

Despre fotografiile etnografice ale fraţilor Emil şi Josef  Fischer şi cărţile poştale care le reproduc am mai scris AICI şi AICI. Astăzi vă împărtăşim o nouă carte poştală din această serie, cu titlul Ţărancă săsescă ţesând/ Sächsin beim Webstuhl.

Pe lânga data imprimată pe spatele cărţii, care marchează tipărirea, două alte elemente ne ajută să datăm mai strâns şi realizarea fotografiei: anul 1925 – încrustat pe războiul de ţesut şi anul 1928 – cusut pe pieptarul femeii. Aşadar, avem o dată ante, 1941 şi una post, 1928. Din nefericire, nici localitatea în care a fost realizată fotografia nu este menţionată, dar caracteristicile portului femeii par să indice apartenenţa la spaţiul etnografic vecin Sebeşului.

Transilvania în imagini (20)

Băile Bazna – Bad Bassen – Bázna Fürdő  Vedere generală – Totalansicht – Látkép

Carte poştală necirculată, anii ’20 – colecţia Renascendis

Apele minerale de la Bazna sunt remarcate pentru proprietaţile lor curative încă din secolul al XVIII-lea, când fac obiectul unor investigaţii şi lucrări ştiinţifice. În anul 1814, izvoarele trec în proprietatea Bisericii Evanghelice cu intenţia de a se începe exploatarea sistematică prin construirea unui stabiliment aici. În fapt, primele amenajări se fac în 1835, iar primul stabiliment este ridicat de o societate pe acţiuni din Mediaş, care preia prin concesiune apele, în 1843. Diferite etape de modernizare şi extindere de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea fac din Băile Bazna una dintre cele mai apreciate staţiuni balneare rurale. După naţionalizarea din 1949, staţiunea intră într-o etapă de declin. La două decenii distanţă urmează şi declinul satului, cauzat de exodul masiv al populaţiei săseşti în Germania, început în anii ’60.