Transilvania în imagini (117)

Portret de femeie costumată pentru bal
Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1875, atelier Carl Blösz, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

Carl Blösz este un fotograf braşovean mai puţin cunoscut. Născut în Braşov, a studiat arta la Munchen şi Viena. Activitatea de fotograf şi-a desfăsurat-o între 1865 şi 1883, având un atelier pe Johannis Neugasse no. 637, chiar lângă biserică. În paralel s-a ocupat şi de pictură, una din lucrările sale importante fiind altarul bisericii unitariene din Braşov. În ultima parte a vieţii se mută la Galaţi.

Transilvania în imagini (114)

Portret de femeie în costum tradiţional

Fotografie (format CDV), c. 1865, atelier Carl Bömches, Kronstadt/ Braşov/ Brassó – colecţia Renascendis

Carl Bömches este unul din primii fotografi care şi-a deschis un atelier în Braşov, foarte probabil în jurul anului 1860. A activat la aceaşi adresă, Klostergasse 12 (Strada Mânăstirii 12) până spre 1880 când își deschide alte două ateliere în Ploieşti (Strada Bucureşti) şi Buzău. În 1873, Leoplod Adler a lucrat cu Bömches în Braşov.

Femeia al cărei portret vi-l prezentăm astăzi este îmbrăcată într-un costum cu elemente tradiţionale corespunzător epocii. Este foarte probabil să fi vorba despre o româncă din Țara Bârsei (poate chiar din Șcheii Brașovului), dar la fel de bine poate fi vorba despre o femeie dintr-o familie braşoveană înstărită costumată pentru bal, ambele ipoteze fiind valabile în lipsa unor indicii suplimentare.

Transilvania în imagini (101)

Portret de grup - trei săsoiace din Țara Bârsei/ Burzenland

Fotografie, atelier Carl Muschalek, Kronstadt/ Brassó/ Braşov, 10 mai 1917 – colecţia Renascendis

Portretul unui grup de trei săsoiace din Țara Bârsei îmbrăcate în costume tradiţionale de sărbătoare specifice epocii. Tipul de găteală a capului indică faptul că femeile sunt măritate. Fotografia a fost realizată pe 10 mai 1917, cu ocazia unei serbări populare transilvănene ţinute la Braşov, aşa cum atestă inscripţia de pe spate: Erinnerung an das Siebenbürgische Volksfest in Kronstadt 10/5 1917 (amintire de la serbarea populară din Braşov).

Carl Muschalek (1857-1904) este, alături de Leopold Adler, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi fotografi braşoveni din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi primul deceniul al secolului al XX-lea. O serie de fotografii păstrate la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale datează chiar din 1873, ceea ce înseamnă că Muschalek deja practica fotografia la vârsta de 16 ani. În 1884 îşi deschide propriul atelier fotografic la adresa Purzengasse No.27 (ulterior No.536) / Strada Porţii nr. 27. În 1917, la data realizării acestei fotografii, atelierul încă purta, postum, numele-marcă al lui Muschalek.

Transilvania în imagini (100)

Kronstadt/ Brassó/ Braşov - Graft
Carte poștală necirculată, anii ’20 - colecția Renascendis

Cea de-o suta imagine din Transilvania pe care v-o prezentăm vine cu zăpadă.
Sărbători fericite!

Vedere a zonei Graft („după ziduri”), luată chiar de la poalele bastionului spre Livada Poștei, pe timp de iarnă.

Transilvania în imagini (99)

Pereche de portrete (şot şi soţie)
Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1864, atelier Eduard Décsey (Décsey Ede), Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

Celebrul fotograf transilvănean (orădean) Décsey Ede a avut ateliere în numeroase oraşe din Transilvania şi chiar în Pesta. Printre acestea se numără şi atelierul din Braşov, de pe Klostergasse no. 8. Aici a lucrat în jurul anilor 1864-1865 şi a colaborat şi cu fotograful praghez venit în Braşov Moritz Lamberg. Ca mulţi fotografi ai vremii sale s-a ocupat şi de pictură.

Transilvania în imagini (98)

Portret de bărbat (Julius Goch ?)

Fotografie lipită pe carton (format CDV), anii 1870, atelier Carl Blösz, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

Carl Blösz este un fotograf braşovean mai puţin cunoscut. Născut în Braşov, a studiat arta la Munchen şi Viena. Activitatea de fotograf şi-a desfăsurat-o între 1865 şi 1883, având un atelier pe Johannis Neugasse no. 637, chiar lângă biserică. În paralel s-a ocupat şi de pictură, una din lucrările sale importante fiind altarul bisericii unitariene din Braşov. În ultima parte a vieţii se mută la Galaţi.

Transilvania în imagini (97)

Portret de femeie

Fotografie lipită pe carton (format CDV), anii 1860, atelier Samuel Herter, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

În 1846, Samuel Herter (Pfeffingen 02.02.1830 – Bucureşti 04.06.1880) ajunge în Transilvania. Activitatea sa de fotograf, inițial itinerant, este documentată începând cu anii 1852-1853, întâi la Sibiu şi apoi la Braşov unde este printre primii fotografi care îşi deschide un atelier în oraş (c. 1860). Atelierul braşovean a funcţionat pe Johannis Neugasse no. 643. Din 1879 se mută la Bucureşti unde îşi continuă munca de fotograf până în 1880, an în care moare. 

Transilvania în imagini (96)

Brassó/ Kronstadt/ Braşov – Látkép/ Stadtansicht/ Panoramă

Carte poştală circulată în 22 august 1923, colecţia Renascendis

Panoramă a zonei Porţii Șchei din Braşov. În colţul din stânga-jos se află clădirea fostei şcoli evanghelice de fete (astăzi Facultatea de Silvicultură), iar peste drum, în partea dreaptă, liceul „Andrei Șaguna”. Central-jos se observă şi un colt al clădirii fostului liceu evanghelic „Johannes Hontarus” (astăzi Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie).

Transilvania în imagini (94)

Brassó/ Kronstadt/ Braşov – Tanácsház/ Rathaus/ Sfatul

Carte poştală circulată în 27 septembrie 1924, colecţia Renascendis

Vedere a Pieţei Sfatului din Braşov, animată de trăsuri şi trecători. În stânga, pe fundal, se observă Turnul Alb. 

Și în ’28 se mergea la vot!

Și în ’28 se mergea la vot!

Carte de alegător pentru Camera Deputaţilor şi Senat (colecţia Renascendis)

Negulici George, Braşov, 60 ani, zilier

Conform Constituţiei din 1923, în România mai democratică decât oricând, funcţiona votul universal masculin. Deşi obligatoriu, voltul era mai mult decât un drept, era o onoare. În ciuda derapajelor şi erorilor produse în interiorul clasei politice şi a aparatului de stat chiar şi atunci, a manipulărilor electorale, a diferenţelor de opţiune în funcţie de regiune, cetăţenii ştiau că votul este singurul mod în care pot spera la o bună reprezentare parlamentară şi o bună funcţionare a statului. 

Transilvania în imagini (88)

Braşov – Muntele Cristian (Kronstadt – Schulerberg/ Brassó – Keresztényhavas)

Carte poştală circulată în 20 iulie 1935 – colecţia Renascendis

Vedere parţială a Braşovului luată de pe dealul Warthe spre Postăvaru. În epocă, vârful Postăvaru era numit şi Cristianu Mare, de unde şi denumirea „Muntele Cristian” prezentă pe cartea poştală.

  

Text pe verso:

20 iulie 1935

Lucian Bălescu şi Natalie

Dragi salutări şi sărutări din Braşov unde am venit să-l văd pe luci, pentru 4 zile. –Dna Bujini (mama) e bine şi sănătoasă, am văzut-o joi seara. Sabina Bălescu

Transilvania în imagini (82)

Braşov/ Kronstadt/ Brassó - Vedere generală

Carte poştală scrisă şi datată 13 septembrie 1928 – colecţia Renascendis

Vedere asupra cetăţii Braşovului şi a cartierului Șchei.

Text pe verso:

Îţi trimitem cele mai dragi salutări.

Marioara şi Vasile

13 sept. 928

Transilvania în imagini (71)

Braşov/ Kronstadt/ Brassó

Carte poştală necirculată, Foto Knauer Braşov, anii ’20– colecţia Renascendis

Carte poştală realizată după o fotografie a jumătăţii nordice a cetăţii Braşovului. Vederea este luată de pe dealul Warthe, din dreptul fostului liceu evanghelic „Johannes Honterus”, astăzi maternitatea municipală. În prim plan se află Turnul Negru.

Transilvania în imagini (57)

Braşovul văzut de pe Cetăţuie – Kronstadt Vom Schlossberg gesehen

Carte poştală necirculată, c. 1920 – colecţia Renascendis

Fortificaţia de pe Dealul Straja din Braşov a fost realizată, în forma pe care o cunoaştem astăzi, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, pe locul uneia mai vechi. Nu la mult timp, cetăţuia şi-a pierdut funcţia militară. În istoria oraşului, fortificaţia de pe Straja a avut mereu importanţă strategică, atât ca punct de observaţie, cât şi pentru asigurarea unei posibilităţi de foc încrucişat în cazul unui asediu.

Cartea poştală, aşa cum indică imprimarea numelui „România” pe spate, a fost tipărită după 1919. Imaginea pe care o reproduce este, însă, mai veche, dinaintea anului 1909. O dovadă clară în acest sens este acoperişul baroc al Casei Sfatului, care va fi înlocuit cu cel actual între 1909-1910.

Transilvania în imagini (49)

Familie din Ţara Bârsei/ Burzenland/ Barcaság

Fotografie cartonată, c. 1900, atelier Julius Knauer, Kronstadt/ Braşov/ Brásso – colecţia Renascendis

Încă de la generalizarea fotografiei şi până după mijlocul secolului al XX-lea, ziua în care se făcea o vizită la fotograf era o zi de sărbătoare. Pentru o bună bucată de timp, fotografiile nu erau un produs foarte accesibil, majoritatea oamenilor ajungând rar la fotograf, în general pentru a avea o amintire a unor momente deosebite. Oamenii îşi îmbrăcau hainele cele mai bune, îşi alegeau podoabe potrivite, pe scurt se asigurau că au o ţinută cât mai îngrijită. Acesta este şi cazul familiei portretizate în fotografia de astăzi. Ţinutelor îngrijite şi elegante ale celor trei, în conformitate cu modele vremii, li se adaugă pietănături la fel de îngrijite, inclusiv a mustaţei tatălui – o dovadă a statutului social al bărbăţilor în epocă.

Transilvania în imagini (45)

Portret de grup – mamă şi fiică din Ţara Bârsei/ Burzenland/ Barcaság

Fotografie, atelier Carl Muschalek, Kronstadt/ Brassó/ Braşov, circa 1900 – colecţia Renascendis

Fotografia fixează imaginea unei mame şi a fiicei sale, românce din Ţara Bârsei, într-o vestimentaţie mixtă, compusă din piese vestimentare orăşeneşti laolaltă cu elemente de factură tradiţională (învelitoarea de cap, şorţurile). Atenţia privitorului este atrasă de un detaliu mai puţin obişnuit, pe care fotograful a reuşit să-l întroducă discret în compoziţie – buchetul de flori –, pe lângă cele relativ uzuale – cartea din mâinile mamei, florile de pe masa prezentă în latura stîngă.

Carl Muschalek (1857-1904) este, alături de Leopold Adler, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi fotografi braşoveni din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi primul deceniul al secolului al XX-lea. O serie de fotografii păstrate la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale datează chiar din 1873, ceea ce înseamnă că Muschalek deja practica fotografia la vârsta de 16 ani. În 1884 îşi deschide propriul atelier fotografic la adresa Purzengasse No.27 (ulterior No.536) / Strada Porţii nr. 27.

Transilvania în imagini (42)

Braşov/ Kronstadt/ Brassó

Fotografie, începutul anilor ’40 – colecţia Renascendis

Panorama a cetăţii Braşovului şi a cartierului Şchei realizată de pe drumul spre Poiana Braşov.

Transilvania în imagini (38)

Alte Bauernhäuser in Tartlau/ Case ţărăneşti vechi în Prejmer

Reproducere după Das Sächsiche Burzenland einst und jetzt, Kronstadt, 1925, p. 122 (fig. 35) - biblioteca Renascendis

Scurta monografie a lumii săseşti din Ţara Bârsei Das Sächsiche Burzenland einst und jetzt (Ţara Bârsei săsească atunci şi acum), publicată în 1925, sub forma unui volum colectiv, prin grija Decanatului Evanghelic Braşov cu ocazia aniversării a 65 de ani de la înfiinţarea Societăţii de Studii Transilvănene (Vereines für Siebenbürgische Landeskunde) şi a 55 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Transilvănene Gustav Adolf (Siebenbürgische Gustav Adolf-Vereines), reproduce diverse fotografii din aşezările săseşti care au circulat în epocă şi sub forma de cărţi poştale. Printre acestea se află şi imaginea, pe care o prezentăm astăzi, a unor frumoase case săseşti din secolul al XVIII-lea, din Prejmer. Un element deosebit de arhitectură veche este decorul crenelat al zidului porţii casei din partea dreaptă, specific mai degrabă unor construcţii monumentale în stilul Renaşterii transilvănene. În mod mod fericit, ambele case, aflate pe strada Pompierilor,  au supravieţuit până în prezent, cea din stânga fiind chiar restaurată.

Transilvania în imagini (36)

Femeie din Ţara Bârsei torcând lână

Carte poştală necirculată, anii ’20 – colecţia Renascendis

Despre interesul manifestat faţă de temele etnografice în Transilvania, în special în zonele de locuire săsească, am mai scris aici şi aici. În anii ’20 -’30, pe măsură ce legăturile cu tradiţiile se diminiuează, mai ales în mediile urbane sau urbanizate, anumite elemente etnografice, în special cele din sfera vestimentarului, sunt redescoperite, reinterpretate şi utilizate ocazional. Fotografia etnografică din această perioadă cuprinde atât subiecte autentice (peisaje rurale, portrete de ţărani, elemente de arhitectură rurală etc.), cât portrete de orăşeni îmbrăcaţi în porturi populare sau de factură populară  - consecinţă a modei redescoperirii tradiţionalului.

Fotografia reprodusă de cartea poştală realizată în atelierul Gust, redă portretul unei femei din Ţara Bârsei într-o vestimentaţie de factură populară, torcând lână. Analiza pieselor ce compun costumul şi a fundalului imaginii nu permite stabilirea etniei personajului, cât şi a apartenenţei la mediul urban sau la cel rural.

Transilvania în imagini (35)

Brásso – Kronstadt/ Postarét – Postwiese (Braşov – Livada Poştei)

Carte poştală circulată în 1911 – colecţia Renascendis

Vedere spre parcul din Livada Poştei, în prim plan, şi spre elegantele vile de la începutul Şirului Livezii, în plan secund.

Cartea poştală a fost expediată în 28 august 1911 de la Braşov spre Iaşi.

Text pe spate:

Iubiţilor,

Veştile ce ne daţi sunt destul de întristătoare, dar cum toate sunt de la Dzeu, ce e de făcut. Răbdare în aşteptarea timpurilor mai bune. Ne bucurăm însă că sunteţi sănătoşi şi că expresul v’a adus cu bine acasă – Sperăm că în cursul acestei săptămâni să ne vedem – până atunci cu bine şi sănătate – H. Aurescu