Comoara din emporă (6)

Dare de știre cu stema imperială austriacă pe verso (fragment decupat), Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu, 1863

Transilvania în imagini (116)

Portret al unui cuplu sibian

Fotografie lipită pe carton (format 11x16 cm), c. 1880, atelier Kamilla Asbóth, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis

Kamilla Asbóth (1838-1908) este, alături de Julie Herter, una dintre cele mai cunoscute şi printre primele femei fotograf din Sibiu şi Transilvania. În 1871 preia atelierul unchiului său Theodor Glatz (1818-1871) din Piaţa Mare nr. 9 (mutat acolo din Piaţa Mică doar cu un an înainte). Kamilla Asbóth era nepoata lui Glatz din partea surorii sale Mathilde căs. Asbóth şi asemenea acestuia, în spriritul modei epocii, vă manifesta o predilecţie pentru fotografierea costumelor tradiţioanle ale transilvănenilor. În 1897 va vinde atelierul lui Emil Fischer.

Despre cuplul de sibieni portretizat nu cunoaştem informaţii directe, deci implicit nici etnia. Detaliile vestimentare atestă o condiţie materială bună, iar aspectul mâinilor bărbatului ar putea indica faptul că acesta era un meseriaş.

Transilvania în imagini (115)

Anna, Regina şi Lischen

Fotografie (format 9x13 cm – tip carte poştală), iulie 1914, atelier Eugen Lieblich, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis

Portet de grup al trei tinere săsoaice din două sate sibiene (Șoala şi Moardăș) în ţinute cotidiene de factură tradiţională. Fotografia este imprimată pe suport de tip carte poştală, fiind scrisă, dar nu şi expediată. Textul de pe verso conţine câteva abateri de la ortografia limbii germane, cât şi un nume redat greşit (Erhmann în loc de Ehrmann – aşa cum apare pe broderia şorţului personajului central).

Text pe verso:

Hermannstadt in Juli 1914

Zum Evigen Erinerung an meine beide liebe Freundinen Regina u Lischen Erhmann aus Schaal.

Anna Schneider

Mardisch

Sibiu în iulie 1914

În veșnica amintire a celor două iubite prietene ale mele Regina şi Lischen Ehrmann din Șoala.

Anna Schneider

Moardăș

Un obiect pe săptămână (36)

Sfeșnic de mână, sfârşitul secolului al XVIII-lea, ceramică de tip Nemşa/ Niemesch/ Nemes (jud. Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben) – colecţia Renascendis

Dimensiuni: D:14,5 cm, H: 4 cm

Material: lut de oale, pigmenţi brun-închis şi verde, smalţ transparent incolor

Tehnică de realizare: frământare, modelare la roată, modelare manuală, uscare, decorare cu pensula, smălţuire, ardere oxidantă în cuptor

Descriere: sfeşnic de mână realizat din ceramică pictată şi smălţuită care aparţine tipologic ceramicii de tip Nemşa. În centrul unei farfurii adânci a fost lipit plastic un cilindru cu buza răsfrântă – cupa lumânării. Între corpul cupei şi buza farfuriei este prinsă o bandă lată de 1,2 cm care are funcţia de mâner. Decorul este realizat cu pensula, pe un fond brun-închis fiind aplicate motive de culoare verde.  În jurul cupei lumânării sunt reprezentate stilizat două păsări (ochii acestora sunt delimitaţi prin zgrafitare), iar buza înaltă a farfuriei este decorată cu o dungă lată, asmenea mânerului. Cupa lumânării este şi ea decorată pe exterior cu patru puncte alungite dispuse vertical imediat sub buză până la bază.

Transilvania în imagini (105)

Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – Rathaufhof/ Curtea Primăriei

Carte poştală necirculată, c. 1919-1920, colecţia Renascendis

Clădirea vechii primării din Sibiu sau Casa Altemberger a fost ridicată între 1470 – 1491 la comanda lui Thomas Altemberger. Construcţia a fost adosată turnului de poartă din a treia centură de fortificaţii a oraşului, turn păstrăt până în prezent şi a incorporat o parte din zidul fortificaţiei şi un turn-locuinţă de la sfârşitul secolului al XIII-lea. În 1545 a fost cumpărată de Magistratul oraşului pentru a servi ca sediu al primăriei, scop pe care l-a servit până în 1948. De la sfârşitul anilor '60 clădirea găzduieşte Muzeul de Istorie al Sibiului.

Trasilvania în imagini (102)

Nagyszeben/ Hermannstadt/ Sibiu – Mészáros utca/ Fleischergasse/ Strada Mitropoliei

Carte poştală necirculată, ante 1918 – colecţia Renascendis

Vedere animată a străzii Mitropoliei de la jumătate spre Piaţa Huet. În partea dreaptă se observă biserica reformată. 

Transilvania în imagini (97)

Portret de femeie

Fotografie lipită pe carton (format CDV), anii 1860, atelier Samuel Herter, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

În 1846, Samuel Herter (Pfeffingen 02.02.1830 – Bucureşti 04.06.1880) ajunge în Transilvania. Activitatea sa de fotograf, inițial itinerant, este documentată începând cu anii 1852-1853, întâi la Sibiu şi apoi la Braşov unde este printre primii fotografi care îşi deschide un atelier în oraş (c. 1860). Atelierul braşovean a funcţionat pe Johannis Neugasse no. 643. Din 1879 se mută la Bucureşti unde îşi continuă munca de fotograf până în 1880, an în care moare. 

Transilvania în imagini (93)

Copii români din zona Sibiului

Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1860-1865, atelier Johann Niklas, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis

Johann Niklas (Hermannstadt/ Sibiu 1831 – 1875 Donnersmarkt/ Mănărade) este unul dintre primii fotografi sibieni, contemporan cu Theodor Glatz. Activitatea sa este mai puţin documentată şi deci cunoscută. Cu toate acestea, producţia sa fotografică, destul de rar întâlnită în colecţii, este valoroasă. Niklas lucrează ca fotograf întâi la Sibiu, apoi din 1865 şi la Cluj, desfăşurând simultan şi o activitate itinerantă. Se remarcă o serie de fotografii cu temă etnografică, multe din ele cunoscute deoarece au fost preluate în diverse publicaţii ale epocii sau ulterioare.

Portretul de mai sus prezintă doi copii români, un băiat şi o fată – cel mai probabil fraţi, din zona Sibiului îmbrăcăţi în haine ţărăneşti de sărbătoare, conform modei epocii.

Transilvania în imagini (89)

Sibiu – Hermannstadt /Turnul sfatului – Rathausturm

Foto orig. E. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1942 – colecţia Renascendis

Vedere a Turnului Sfatului dinspre Piaţa Mică – capătul străzii Ocnei luată, probabil, de pe Podul Minciunilor (Lügenbrücke). Fotografia reprodusă de cartea poştală a fost realizată de Emil Fischer în 1930, înaintea deschiderii celui de-al doilea pasaj sub turn şi după achiziţionarea primelor trei autobuze destinate transportului comun în Sibiu.

Transilvania în imagini (85)

Piaţa Regele Ferdinand – König Ferdinand-Ring – Ferdinand király-tér (în prezent Piaţa Mare)

Sibiu – Hermannstadt - Nagyszeben

Carte poştală necirculată, anii ’30 – colecţia Renascendis

Vedere a Pieţei Mari din Sibiu spre palatul Brukenthal, sediul muzeului omonim. În centru se află clădirea fostei Bănci de Credit Agricol, în prezent sediul Primăriei Sibiu, iar în dreapta biserica catolică.

Transilvania în imagini (83)

Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben - vedere de pe Strada Turnului spre biserica evanghelică 

Plic pentru fotografii/ clişee fotografice cu reclamă Agfa, c. 1940, „Foto Serviciu”, Bucureşti – colecţia Renascendis

În România anilor ’20 -’40 publicitatea era prezentă mai peste tot şi  avea un rol considerabil în dinamizarea oricărui sector de comerţ. Firme străine sau autohtone deopotrivă îşi adaptau publicitatea specificului pieţei şi apelau la teme şi imagini familiare publicului ţintă. Plicul pentru clişee şi fotografii pe care vi-l prezentăm făcea reclamă produselor fotografice Agfa reproducând o acuarelă cu un peisaj citadin din Sibiu (vedere de pe Strada Turnului spre biserica evanghelică).

Text pe faţa plicului:

Fotografiaţi cu Agfa

Funizorul Curţii Regale

Foto Serviciu

C. Tadeu

Reg. Comerţului No. 953/1939

Bucureşti, II – Str. Nic. Golescu, 16

Telefon 4.69.70

Transilvania în imagini (79)

Cisnădioara lângă Sibiu/ Michelsberg bei Hermannstadt

Foto orig. E. Fischer, Sibiu, 1943

Carte poştală scrisă şi datată 15 septembrie 1944 – colecţia Renascendis

Vedere asupra Cisnădioarei cu o imagine pitorească a cetăţii şi a bisericii romanice de pe deal proiectată pe fundalulspectaculos al munţilor Făgăraş.

Fotograful sibian Emil Fischer (1873-1965) îşi începe activitatea fotografică în Sibiu în anul 1897, devenind în scurt timp un nume cunoscut şi foarte apreciat. De-a lungul timpului a abordat o gamă foarte largă de subiecte, atât în fotografia de studio, cât şi în cea de teren. Se remarcă o serie consistentă de peisaje urbane şi rurale, fotografii de monumente şi fotografii etnografice, bună parte fiind dedicate zonei de locuire săsească şi populaţiei sale. Un număr important din aceste producţii fotografice au fost publicate sub formă de albume sau cărţi poştale, fie în colaborare cu Asociaţia ASTRA sau Muzeul Brukenthal, fie independent, aşa cum este şi cazul cărţii poştale de astăzi.

Transilvania în imagini (77)

Ţărani români din zona Sibiului

Fotografie lipită pe carton, c. 1910, atelier Rudolf Czeck, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis

Rudolf Czeck este unul dintre fotografii sibieni importanţi de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea alături de  Wilhelm Auerlich, Victor Mysz şi Emil Fischer. 

Transilvania în imagini (73)

Portret de grup - ţărani români din zona Sibiului

Fotografie lipită pe carton, c. 1900, atelier Wilhelm Auerlich, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis

Fotografia de astăzi prezintă un grup de trei ţărăni români, două femei şi un bărbat, din zona Sibiului (posibil din Topârcea) în costume tradiţionale.

Wilhelm Auerlich (1853-1917) este unul dintre cei mai importanţi fotografi sibieni ai ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea şi primele două ale celui de-al XX-lea. Auerlich a lucrat la Bucureşti între 1880 şi 1884 ca şeful studioului Herter. În 1884 vine la Sibiu pentru a conduce noul atelier Herter, iar în 1887 îşi deschide atelier sub nume propriu pe Heltauergasse 53 şi ulterior  o filială la Viena. 

Un obiect pe săptămână (31)

Candelă din cositor, sfârşitul secolului al XVIII-lea, probabil atelier transilvănean  – colecţia Renascendis

Dimensiune: H: 15,2 cm; D: 7,4 cm

Material: cositor

Tehnică de realizare: turnare, strunjire, incizare, ştanţare, lipire

Descriere: candelă da formă conică realizată din cositor. Gâtul tronconic este terminat cu o buză înaltă ce reproduce imaginea unor flăcări. Cele trei braţe, pornite dintr-un brâu median, sunt decorate cu un penaj în relief (solzos) şi se termină cu un cap de vultur încoronat, prevăzut cu orificii de prindere pentru lanţuri. Partea inferioară a corpului candelei este decorată prin ştanţare cu motive vegetale. Aceleaşi motive decorează şi butonul masiv, tronconic cu anou de prindere din partea inferioară a piesei.

Candelele din cositor, de diverse tipuri şi dimensiuni, sunt nişte apariţii ocazionale în colecţiile muzeale şi private din România. Deşi nici una nu prezintă nici un fel de marcaje care să ateste clar provenienţa, răspândirea geografică relativ uniformă în Transilvania, Banat, Ţara Românească şi Moldova pare să indice că au fost produse în ateliere transilvănene (cel mai probabil din Braşov şi Sibiu). Încercările meşteşugarilor de a eluda reglementările breslelor sunt destul de bine documentate şi se poate presupune despre cositorari că nu făceau excepţie, mai ales în cazul unor produse destinate exclusiv exportului şi comunităţilor ortodoxe din interiorul Transilvaniei.

Transilvania în imagini (70)

Ţărancă la război

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravură ilustrând o ţărancă, cel mai probabil din zona Sibiului, ţesând la război. Fotogravura este realizată după o fotografie Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

Transilvania în imagini (69)

Familie de saşi din Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben

Fotografie cartonată, c. 1890-1895, atelier Victor Mysz, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis

Astăzi vă prezentăm una dintre cele mai frumoase şi interesante fotografii din colecţia Renascendis. Portetul de familie este realizat în jurul anilor 1890-1895, în atelierul fotografului sibian Victor Mysz. Avem sub ochi imaginea unei mame (la stângă) şi a celor trei copii ai săi însoţiţi, cel mai probabil de o bunică. Mezina familiei este îmbrăcată într-o ţinută cu evidente influenţe din partea portului tradiţional săsesc, ţinută pentru fetiţe foarte la modă în epocă printre populaţia săsească urbană înstărită.

Contrastul realizat de vestimentaţia personajelor este evident, opune lumea oraşul celei a satului, sugerând simultan relaţiile fireşti dintre cele două, la monentul respectiv. Referitor la femeia aflată în spatele copiilor, stând în picioare, despre care am considerat că este o bunică a familiei, unii ar putea găsi argumente cum că este, mai degrabă, slujnica  – o ţărancă din împrejurimile Sibiului. În epocă, era o practică obişnuită ca familiile săseşti înstărite de la oraş să aibă ajutoare în casă. De obicei, acestea erau fete venite de la sat, dar foarte rar tot săsoaice. Este destul de puţin probabil ca acestă familie să aibă ca ajutor în casă o femeie matură, săsoiacă şi să dorească să se fotografieze împreună, mai ales când aceasta poartă haine ţărăneşti şi nu orăşeneşti. Mult mai credibil este ca femeia să fi fost bunica maternă a copiilor, posibilitate susţinută şi de anumite asemănări fizionomice. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, din ce în ce mai multe fete din mediul rural erau trimise la şcoli în speranţa unei căsătorii avantajoase, care să le permită avansarea pe scara socială şi mutarea la oraş. Părinţii acestora rămâneau, în schimb, la sat. Şi aici este posibil să avem un astfel de caz: o ţărancă, purtând hainele bune, de sărbătoare, a venit în vizită la fiica şi nepoţii săi de la oraş, iar evenimentul este imortalizat fotografic.

Transilvania în imagini (68)

O familie ţărănească din Ardeal

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravură ilustrând o familie de ţărăni români din zona Sibiului realizată după o fotografie Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

Transilvania în imagini (65)

Miri români din zona Sibiului

Fotografie cartonată, c. 1900, atelier Victor Mysz, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis

Victor Mysz este unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi sibieni din intervalul 1880-1920, alături de Wilhelm Auerlich şi fraţii Emil şi Josef Fischer. Mysz avea atelierul pe Fleischergasse no. 6 (astăzi strada Mitropoliei) şi de la el se păstrează exclusiv portrete de studio.

Astăzi vă prezentăm portretul unui cuplu de miri din zona Sibiului, realizat în jurul anului 1900.

Transilvania în imagini (59)

Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben

„Turnul electric” (Turnul Sfatului)/ Ratturm/ Tanácstorony

Carte poştală circulată, c. 1940 – colecţia Renascendis

Turnul Sfatului este unul din monumentele emblematice ale Sibiului care, fără îndoială, nu are nevoie de multă prezentare. Construit până la invazia mongolă din 1241, ca poartă a celui de-al doilea inel de fortificaţii al oraşului, turnul a suferit numeroase modificări şi reconstrucţii până spre mijlocul secolului al XIX-lea. Numele de „Turnul Sfatului” se datorează clădirii vechii primării a Sibiului, care se află în vecinătate.

În 1906, cadranele ceasului sunt schimbate cu unele de sticlă pentru a putea fi iluminate electric pe timp de noapte, de aici şi denumirea de „Turnul electric” folosită pe cartea poştală.