Se afișează postările cu eticheta fotogravură. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fotogravură. Afișați toate postările

luni, 8 iunie 2015

Transilvania în imagini (113)

„Biserica din Densuș” (Demsus/ Demsdorf)
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravura de astăzi, face parte din acelaşi lot prezentat cu mai mult timp în urmă pe blog. Realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”), fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă neapărat pentru calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci mai degrabă prin valoarea documentară a acesteia.


Realizată foarte probabil la sfârşitul secolului al XIX-lea, fotografia surprinde biserica din „sfântul Nicolae” din Densuș la nu foarte mult timp după ce a fost salvată de autorităţile austro-ungare de furia demolatoare spre înnoire a comunităţii locale, înainte de a fi restaurată în numeroase rânduri, dar mai ales înainte de a deveni leagăn al protoromânismului. Dincolo de starea semi ruinată, ceea ce surprinde este învelitoarea de sindrilă suprapusă acoperișului de piatră al naosului.

duminică, 19 octombrie 2014

Transilvania în imagini (80)

Costum Naţional din Bran (Törzburg/ Törcsvár)
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis


Portret al unei românce din zona Branului în costum tradiţional. Fotogravură este realizată după o fotografie Alexandru Antoniu. Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior, provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.


marți, 30 septembrie 2014

Transilvania în imagini (74)

„Casă ţărănească, Interior”
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis


Imagine a camerei de oaspeţi („casa bună”) dintr-o casă românească tradiţională din zona Sibiului. Fotogravura este realizată după o fotografie Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

joi, 25 septembrie 2014

Transilvania în imagini (70)

Ţărancă la război
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis


Fotogravură ilustrând o ţărancă, cel mai probabil din zona Sibiului, ţesând la război. Fotogravura este realizată după o fotografie Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

luni, 22 septembrie 2014

Transilvania în imagini (68)

O familie ţărănească din Ardeal
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis


Fotogravură ilustrând o familie de ţărăni români din zona Sibiului realizată după o fotografie Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

marți, 16 septembrie 2014

Transilvania în imagini (64)

Costum Naţional din Bistriţa (Bistritz/ Beszterce)
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis


Portret al unei românce în costum tradiţional din Ţinutul Bistriţei într-o fotogravură realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile din afară Regatului (în principal cea din Transilvania).

miercuri, 10 septembrie 2014

Transilvania în imagini (61)

Cetatea din Făgăraş – Unde a fost închisă Dómna luĭ Mihai Viteazul (Schloss Fogarasch/ Fogarasi vár)
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis


Fotogravură din acelaşi lot cu cele prezentate anterior, realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti.


luni, 8 septembrie 2014

Transilvania în imagini (60)

Portul Naţional din Năsăud (Nussdorf/ Naszód)
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis


Fotogravura de astăzi redă imaginea unui grup de români năsăudeni în portul tradiţional din epocă şi face parte din aceaşi serie realizată după fotografii de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă pentru calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci prin valoarea documentară a acesteia. De la sfârşitul secolului al XIX-lea, Antoniu îţi publică şi implicit popularizează opera fotografică prin intermediul câtorva albume.

De remarcat, cu privire la compoziţia portului tradiţional bărbătesc din zona Năsăudului, este puternica influenţă venită din partea portului săsesc bistriţean.

miercuri, 27 august 2014

Transilvania în imagini (56)

O turmă de oi din Poiana (Poiana Sibiului/ Pojan/ Polyán)
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis


Mocanii au reprezentat mereu o curiozitate etnografică atât pentru intelectualii ardeleni, cât şi pentru cei munteni. Membrii acestor comunităţi de oieri transhumanţi săceleni sau mărgineni au fost reprezentaţi grafic încă din secolul al XVII-lea, fiind văzuţi ca o surprinzătoare manifestare a lumii balcanice în Transilvania. Odată cu apariţia şi răspândirea fotografiei în această parte de Europa, mocanii devin un subiect preferat pentru mulţi fotografi, majoritatea autohtoni, dar nu numai, care abordează fotografia etnografică. Revendicaţi şi marginalizaţi în aceaşi măsură de transilvăneni şi de munteni, mocanii au avut un rol economic semnificativ prin ocupaţiile lor tradiţionale care ţineau de creşterea oilor şi transportul mărfurilor.

Fotogravura prezentată, şi ea din aceaşi serie cu cele două anterioare - Vedere, Cetatea Bran şi Portul Naţional din înprejurimele Haţegului, reproduce un instantaneu cu cinci ciobani şi turma lor de oi la un popas, chiar în sat. Conform textului de pe planşă, fotografia aparţine tot lui Alexandru Antoniu şi a fost folosită, foarte probabil, pentru Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu.

Transilvania în imagini (55)

Portul Naţional din înprejurimele Haţegului (Hatzeg/ Hátszeg)
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis


Fotogravura de astăzi, care ilustrează o selecţie de porturi tradiţionale româneşti din zona Haţegului, face parte din acelaşi lot cu cea prezentată ieri - Vedere, Cetatea Bran. Realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”), fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă pentru calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci prin valoarea documentară a acesteia. De la sfârşitul secolului al XIX-lea, Antoniu îţi publică şi implicit popularizează opera fotografică prin intermediul câtorva albume.

marți, 26 august 2014

Transilvania în imagini (54)

Vedere, Cetatea Bra(Törzburg, Törcsvár)
Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis


Fotogravura pe care o prezentăm astăzi face parte dintr-un mic lot recent intrat în colecţiile Renascendis. Realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe plansă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”), fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă prin calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci prin valoarea documentară a acesteia. De la sfârşitul secolului al XIX-lea, Antoniu îşi publică şi, implicit, popularizează opera fotografică prin intermediul câtorva albume.

Fotografia cetăţii Bran este făcută din drumul ce vine de la Şimon, până în vama Branului. Dealtfel, clădirile vămii se pot vedea imediat la poalele dealului cetăţii. Fortificaţia este în starea de dinainte renovărilor efectuate de Regina Maria în anii '20. Se poate observa întreg acoperişul peste corpul central, care ulterior a fost deschis pentru amenajarea terasei.