Transilvania în imagini (74)

„Casă ţărănească, Interior”

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Imagine a camerei de oaspeţi („casa bună”) dintr-o casă românească tradiţională din zona Sibiului. Fotogravura este realizată după o fotografie Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

Transilvania în imagini (68)

O familie ţărănească din Ardeal

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravură ilustrând o familie de ţărăni români din zona Sibiului realizată după o fotografie Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Ca şi cele pe care le-am prezentat anterior provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti care să includă şi comunităţile româneşti din afară Regatului.

Transilvania în imagini (60)

Portul Naţional din Năsăud (Nussdorf/ Naszód)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravura de astăzi redă imaginea unui grup de români năsăudeni în portul tradiţional din epocă şi face parte din aceaşi serie realizată după fotografii de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”). Fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă pentru calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci prin valoarea documentară a acesteia. De la sfârşitul secolului al XIX-lea, Antoniu îţi publică şi implicit popularizează opera fotografică prin intermediul câtorva albume.

De remarcat, cu privire la compoziţia portului tradiţional bărbătesc din zona Năsăudului, este puternica influenţă venită din partea portului săsesc bistriţean.

Transilvania în imagini (7)

Portret de familie – români din zona Rupea

Fotografie, atelier Julius Knauer, iulie 1898, Kronstadt/ Braşov – colecţia Renascendis

Multe fotografii vechi, deşi au o valoare documentară considerabilă, nu necesită explicaţii suplimentare. Impresia pe care o lasă privitorilor este suficientă în sine, iar orice alte discuţii nu ar face decât să complice un lucru frumos prin simplitudinea şi claritatea sa.

Credem că acesta este cazul şi pentru fotografia pe care o împărtăşim astăzi. S-ar putea discuta despre contrastul dintre nou şi vechi la nivel vestimentar, despre priceperea artistului fotograf, despre mâini muncite şi îmbătrânire prematură sau despre costumul popular românesc din zona Rupea, dar nu ar explica cu nimic impactul vizual.

Fără a fi o producţie etnografică intenţionată, studiată, este probabil unul dintre cele mai pitoreşti portrete de familie, cu un caracter etnografic sincer şi involuntar, ale fotografiei transilvănene de la sfârşitul secolului al XIX-lea. 

Aşa cum ne transmit însemnările de pe spatele cartonului suport, ne bucurăm de vederea unei familii frumoase de români „Tata (58) Mama (47) Ionică (20)” imortalizată fotografic în „iulie 1898”.