Transilvania în imagini (117)

Portret de femeie costumată pentru bal
Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1875, atelier Carl Blösz, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

Carl Blösz este un fotograf braşovean mai puţin cunoscut. Născut în Braşov, a studiat arta la Munchen şi Viena. Activitatea de fotograf şi-a desfăsurat-o între 1865 şi 1883, având un atelier pe Johannis Neugasse no. 637, chiar lângă biserică. În paralel s-a ocupat şi de pictură, una din lucrările sale importante fiind altarul bisericii unitariene din Braşov. În ultima parte a vieţii se mută la Galaţi.

Transilvania în imagini (114)

Portret de femeie în costum tradiţional

Fotografie (format CDV), c. 1865, atelier Carl Bömches, Kronstadt/ Braşov/ Brassó – colecţia Renascendis

Carl Bömches este unul din primii fotografi care şi-a deschis un atelier în Braşov, foarte probabil în jurul anului 1860. A activat la aceaşi adresă, Klostergasse 12 (Strada Mânăstirii 12) până spre 1880 când își deschide alte două ateliere în Ploieşti (Strada Bucureşti) şi Buzău. În 1873, Leoplod Adler a lucrat cu Bömches în Braşov.

Femeia al cărei portret vi-l prezentăm astăzi este îmbrăcată într-un costum cu elemente tradiţionale corespunzător epocii. Este foarte probabil să fi vorba despre o româncă din Țara Bârsei (poate chiar din Șcheii Brașovului), dar la fel de bine poate fi vorba despre o femeie dintr-o familie braşoveană înstărită costumată pentru bal, ambele ipoteze fiind valabile în lipsa unor indicii suplimentare.

Transilvania în imagini (110)

Portret de femeie

Fotografie (format 11x21 cm), 1905, atelier Fekete Sándor, Nagyvárad/ Großwardein/ Oradea (Mezötelegd/ Tileagd) – colecţia Renascendis

Un nou portret realizat în atelierul orădean al lui Fekete Sándor, de această dată al unei tinere din Tileagd. De remarcat sunt urmele retuşului aplicat pe cliseu în zona taliei femeii, imediat sub mâna dreaptă.

Text în limba maghiară pe spate:

Emlékul!

a legjobb apánok

szeretö gyermeke

Margit

Mezö-Telegd 1905 majus 10.

(Amintire!

celui mai bun tată

fiica iubitoare

Margit

Tileagd, 10 mai 1905)

Transilvania în imagini (99)

Pereche de portrete (şot şi soţie)
Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1864, atelier Eduard Décsey (Décsey Ede), Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

Celebrul fotograf transilvănean (orădean) Décsey Ede a avut ateliere în numeroase oraşe din Transilvania şi chiar în Pesta. Printre acestea se numără şi atelierul din Braşov, de pe Klostergasse no. 8. Aici a lucrat în jurul anilor 1864-1865 şi a colaborat şi cu fotograful praghez venit în Braşov Moritz Lamberg. Ca mulţi fotografi ai vremii sale s-a ocupat şi de pictură.

Transilvania în imagini (98)

Portret de bărbat (Julius Goch ?)

Fotografie lipită pe carton (format CDV), anii 1870, atelier Carl Blösz, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

Carl Blösz este un fotograf braşovean mai puţin cunoscut. Născut în Braşov, a studiat arta la Munchen şi Viena. Activitatea de fotograf şi-a desfăsurat-o între 1865 şi 1883, având un atelier pe Johannis Neugasse no. 637, chiar lângă biserică. În paralel s-a ocupat şi de pictură, una din lucrările sale importante fiind altarul bisericii unitariene din Braşov. În ultima parte a vieţii se mută la Galaţi.

Transilvania în imagini (97)

Portret de femeie

Fotografie lipită pe carton (format CDV), anii 1860, atelier Samuel Herter, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

În 1846, Samuel Herter (Pfeffingen 02.02.1830 – Bucureşti 04.06.1880) ajunge în Transilvania. Activitatea sa de fotograf, inițial itinerant, este documentată începând cu anii 1852-1853, întâi la Sibiu şi apoi la Braşov unde este printre primii fotografi care îşi deschide un atelier în oraş (c. 1860). Atelierul braşovean a funcţionat pe Johannis Neugasse no. 643. Din 1879 se mută la Bucureşti unde îşi continuă munca de fotograf până în 1880, an în care moare. 

Transilvania în imagini (95)

Tânără costumată pentru bal

Fotografie lipită pe carton (format 11x21), 22 septembrie 1888, atelier Fekete Sándor, Nagyvárad/ Großwardein/ Oradea – colecţia Renascendis

  

Fekete Sándor, asemenea lui Lojanek János despre care am scris săptămâna trecută (http://renascendis.blogspot.ro/2014/11/transilvania-in-imagini-92.html), este unul dintre fotografii orădeni importanţi din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Şi-a început activitatea în jurul anului 1880 şi a colaborat cu Décsey Ilka şi probabil Mezey Lajos în atelierul lui Décsey Ede (tatăl lui Ilka) din actuala stradă Episcop Mihail Pavel nr. 3 (Kőzép utca 8 szám). În 1884 preia atelierul de la fiica lui Décsey ca succesor al acesteia, iar în 1886 se mută pe aceeaşi stradă la numărul 8. Din 1890 a deţinut titlul de fotograf imperial.

Transilvania în imagini (91)

Ţărănci românce din Ţinutul Reghinului/ Rumänische Bauerinnen aus Reener Ländschen

Fotografie lipită pe carton, c. 1880, atelier Heinrich Adleff, Sächsisch-Regen/ Szászrégen/ Reghin – colecţia Renascendis

Heinrich Adleff este unul dintre fotografii transilvăneni foarte prolifici din ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Primul atelier pe care îl deţine este în Reghin, apoi deschide o filială în Borsec. În jurul anului 1890 deja avea un studio fotografic şi în Braşov, pe Strada Porţii nr. 52 (Purzengasse no. 52).

Transilvania în imagini (73)

Portret de grup - ţărani români din zona Sibiului

Fotografie lipită pe carton, c. 1900, atelier Wilhelm Auerlich, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis

Fotografia de astăzi prezintă un grup de trei ţărăni români, două femei şi un bărbat, din zona Sibiului (posibil din Topârcea) în costume tradiţionale.

Wilhelm Auerlich (1853-1917) este unul dintre cei mai importanţi fotografi sibieni ai ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea şi primele două ale celui de-al XX-lea. Auerlich a lucrat la Bucureşti între 1880 şi 1884 ca şeful studioului Herter. În 1884 vine la Sibiu pentru a conduce noul atelier Herter, iar în 1887 îşi deschide atelier sub nume propriu pe Heltauergasse 53 şi ulterior  o filială la Viena. 

Transilvania în imagini (65)

Miri români din zona Sibiului

Fotografie cartonată, c. 1900, atelier Victor Mysz, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis

Victor Mysz este unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi sibieni din intervalul 1880-1920, alături de Wilhelm Auerlich şi fraţii Emil şi Josef Fischer. Mysz avea atelierul pe Fleischergasse no. 6 (astăzi strada Mitropoliei) şi de la el se păstrează exclusiv portrete de studio.

Astăzi vă prezentăm portretul unui cuplu de miri din zona Sibiului, realizat în jurul anului 1900.

Transilvania în imagini (7)

Portret de familie – români din zona Rupea

Fotografie, atelier Julius Knauer, iulie 1898, Kronstadt/ Braşov – colecţia Renascendis

Multe fotografii vechi, deşi au o valoare documentară considerabilă, nu necesită explicaţii suplimentare. Impresia pe care o lasă privitorilor este suficientă în sine, iar orice alte discuţii nu ar face decât să complice un lucru frumos prin simplitudinea şi claritatea sa.

Credem că acesta este cazul şi pentru fotografia pe care o împărtăşim astăzi. S-ar putea discuta despre contrastul dintre nou şi vechi la nivel vestimentar, despre priceperea artistului fotograf, despre mâini muncite şi îmbătrânire prematură sau despre costumul popular românesc din zona Rupea, dar nu ar explica cu nimic impactul vizual.

Fără a fi o producţie etnografică intenţionată, studiată, este probabil unul dintre cele mai pitoreşti portrete de familie, cu un caracter etnografic sincer şi involuntar, ale fotografiei transilvănene de la sfârşitul secolului al XIX-lea. 

Aşa cum ne transmit însemnările de pe spatele cartonului suport, ne bucurăm de vederea unei familii frumoase de români „Tata (58) Mama (47) Ionică (20)” imortalizată fotografic în „iulie 1898”.

Transilvania în imagini (5)

Tânără săsoaică din Cisnădioara/ Michelsberg

Fotografie colorată manual, c. 1880, atelier F. A. R. KRABS, Hermannstadt/ Sibiu – colecţia Renascendis

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Europa Occidentală, atracţia faţă de elementele etnografice se manifestă ca un adevărat curent de masă, în special în mediile urbane, intelectuale. Transilvania, dar mai ales zona de locuire săsească, nu fac excepţie de la acest fenomen. Pe fondul revoluţiei industiale, al tehnoligizării vieţii cotidiene, al dezvoltării comerţului cu produse moderne şi al creşterii nivelului de trai la oraş, dinamica relaţiilor dintre urban şi rural se modifică. La nivel vestimentar, încă din secolul al XVIII-lea, se produsese o ruptură semnificativă între oraş şi sat. În funcţie de apropierea de arealele urbane, dar şi de capacitatea acestora de radiere, vestimentaţia tradiţională a sătenilor se urbanizează mai mult sau mai puţin, hainele orăşeneşti fiind în multe cazuri un semn al statutului social. Necesitatea naţiunii săseşti, ca dealtfel a tuturor naţiunilor Transilvaniei, de a se repoziţiona în cadrul construcţiei statale austro-ungare, de a se consolida pe bazele specificului etnic, pe tradiţii şi prin coeziune socială determină un interes crescut al intelectualilor saşi faţă de etnografie. Deşi prezenţa sătenilor în viaţa locuitorilor de la oraş nu scăzuse, târgurile fiind mai dese şi mai active ca oricând, iar tinerele tărănci fiind angajate în număr mare în casele orăşenilor înstăriţi pentru menaj şi îngrijirea copiilor, porturile tradiţionale au căpătat valenţe oarecum semi-exotice în mentalul colectiv urban. Dincolo de abordările ştiinţifice, rezervate totuşi unor grupuri restrânse, răspândirea interesului faţă de lumea satului se realizează prin intermedierea mijloacelor tipografice şi fotografice de reproducere a imaginilor, devenite din ce în ce mai accesibile. Dacă litografiile erau legate de o difuzare prin intermediul tipăriturilor (ziare, cărţi şi broşuri), până la sfârşitul secolului când servesc producerii de cărţi poştale, fotografiile râmân între 1870 şi 1940 un mijloc constant de propagare a curentului în discuţie. Compoziţii mai mult sau mai puţin romantice/pastorale construite cu  grijă, instantanee făcute pe teren, in situ, sau portrete de atelier sunt elemente care compun până la urmă un program menit să contureze o imagine a lumii tradiţionale săseşti în ochii conaţionalilor care s-au înstrăinat de ea sau străinilor care nu au cunoscut-o. Fotografiile etnografice erau executate în serii de către ateliere fotografice sub nume propriu şi vândute direct sau produse pentru librării sub marca acestora, cum este şi cazul fotografiei prezentate.

Făcând parte dintr-o serie de fotografii colorate manual, cu tema Porturi populare transilvănene/ Siebenbürgische Volkstrachten – aşa cum este menţionat pe spatele cartonului suport, imaginea reprezintă o tânără săsoaică din Cisnădioara/ Michelsberg. Statutul de recent confirmată pare a fi indicat de vârsta fragedă şi de faptul că poartă borten (podoabă de cap în forma unui cilindru îmbrăcat în catifea, destinat fetelor aflate între confirmare şi căsătorie). Portul săsesc din Cisnădioara, la fel ca cele din mai toate aşezările din jurul Sibiului sau din Ţara Bârsei, este mult mai simplificat şi urbanizat decât cele ale satelor mai izolate din Ţara Ovăzului, Valea Hârtibaciului, Valea Târnavelor sau ale celor din zona Bistriţei.

Fotografia poartă marca F. A. R. KRABS – Hermannstadt, ceea ce reprezintă numele librăriei care vindea acest produs şi nu pe cel al atelierului fotografic unde a fost probabil produsă. Friedrich Robert August Krabs[1](1817, Leipzig – 1884, Sibiu) ajunge în 1836 la Sibiu şi lucrează inţial ca ajutor de librar. În 1844 cumpără librăria Thiery şi apoi atelierul litografic Bielz, dedicându-şi o bună parte a activităţii domeniului graficii, inclusiv ca desenator-litograf. Nu există informaţii despre existenţa unui atelier fotografic inependent deţinut de Krabs, precum nu este cunoscut nici alt material fotografic în afara acestor serii de fotografii colorate cu teme etnografice. Un detaliu interesant privind datarea fotografiei este cifra „85” care se distinge pe poalele şorţului fetei şi care indică anul 1885 ca dată probabilă a realizării fotografiei, la un an după decesul lui Krabs.

---

[1] Arta germană din Transilvania în colecţia Muzeului de Artă Braşov, Braşov, 2011, pp. 12-13; 38.