Transilvania în imagini (72)

Portret de grup

Fotografie cartonată, c. 1900, atelier Bach Károly (Carl Bach), Gyulaféhervár/ Karlsburg/ Alba Iulia – colecţia Renascendis

Carl Bach (Bach Károly) este probabil cel mai cunoscut şi longeviv fotograf din Alba Iulia de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Nu ştim exact perioada în care a activat, dar se păstrează fotografii semnate de Bach încă de la 1880. Portretul „en buste” al grupului de trei femei pe care îl prezentăm astăzi este realizat în jurul anului 1900 şi face parte din ultima faza a producţiei fotografice a lui Carl Bach.

Transilvania în imagini (69)

Familie de saşi din Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben

Fotografie cartonată, c. 1890-1895, atelier Victor Mysz, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis

Astăzi vă prezentăm una dintre cele mai frumoase şi interesante fotografii din colecţia Renascendis. Portetul de familie este realizat în jurul anilor 1890-1895, în atelierul fotografului sibian Victor Mysz. Avem sub ochi imaginea unei mame (la stângă) şi a celor trei copii ai săi însoţiţi, cel mai probabil de o bunică. Mezina familiei este îmbrăcată într-o ţinută cu evidente influenţe din partea portului tradiţional săsesc, ţinută pentru fetiţe foarte la modă în epocă printre populaţia săsească urbană înstărită.

Contrastul realizat de vestimentaţia personajelor este evident, opune lumea oraşul celei a satului, sugerând simultan relaţiile fireşti dintre cele două, la monentul respectiv. Referitor la femeia aflată în spatele copiilor, stând în picioare, despre care am considerat că este o bunică a familiei, unii ar putea găsi argumente cum că este, mai degrabă, slujnica  – o ţărancă din împrejurimile Sibiului. În epocă, era o practică obişnuită ca familiile săseşti înstărite de la oraş să aibă ajutoare în casă. De obicei, acestea erau fete venite de la sat, dar foarte rar tot săsoaice. Este destul de puţin probabil ca acestă familie să aibă ca ajutor în casă o femeie matură, săsoiacă şi să dorească să se fotografieze împreună, mai ales când aceasta poartă haine ţărăneşti şi nu orăşeneşti. Mult mai credibil este ca femeia să fi fost bunica maternă a copiilor, posibilitate susţinută şi de anumite asemănări fizionomice. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, din ce în ce mai multe fete din mediul rural erau trimise la şcoli în speranţa unei căsătorii avantajoase, care să le permită avansarea pe scara socială şi mutarea la oraş. Părinţii acestora rămâneau, în schimb, la sat. Şi aici este posibil să avem un astfel de caz: o ţărancă, purtând hainele bune, de sărbătoare, a venit în vizită la fiica şi nepoţii săi de la oraş, iar evenimentul este imortalizat fotografic.

Transilvania în imagini (65)

Miri români din zona Sibiului

Fotografie cartonată, c. 1900, atelier Victor Mysz, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis

Victor Mysz este unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi sibieni din intervalul 1880-1920, alături de Wilhelm Auerlich şi fraţii Emil şi Josef Fischer. Mysz avea atelierul pe Fleischergasse no. 6 (astăzi strada Mitropoliei) şi de la el se păstrează exclusiv portrete de studio.

Astăzi vă prezentăm portretul unui cuplu de miri din zona Sibiului, realizat în jurul anului 1900.

Transilvania în imagini (50)

Portretul unui tinere din Făgăraş/ Fogaras/ Fogarasch

Fotografie cartonată, c. 1910-1915, atelier Szinberger Manó, Fogaras – colecţia Renascendis

Despre fotograful Szinberger Manó, din nefericire, nu cunoaştem multe date. O serie de cărţi poştale, care poartă marca Szinberger Manó Fogaras şi care sunt expediate în primii ani ai secolului al XX-lea, indică faptul că acesta era activ la Făgăraş în jurul anului 1900 şi că, pe lângă fotografie, se ocupa şi cu produse tipografice. În perioada în care este realizată fotografia pe care o prezentăm astăzi, Szinberger îşi deschisese un al doilea atelier, la Blaj/ Balázsfalva, iar oferta atelierelor sale includea pictură în ulei, acurelă şi desene în creion după fotografii, aşa cum indică textul de pe spatele cartonului suport. Judecând după nume, este foarte probabil ca Szinberger să fi fost un membru al prosperei comunităţi evreieşti din Făgăraş.

Fără a fi realizată de un fotograf transilvănean celebru, fotografia de azi nu se dovedeşte cu nimic mai prejos decât producţiile marilor ateliere din epocă. De la priceperea maestrului fotograf, la calitatea materialelor fotografice şi a decorurilor folosite, nimic nu indică un studio provincial, de mâna a doua. Mai mult, ţinuta tinerei portretizate demostrează o sincronizare perfectă la moda orăşenească transilvăneană a perioadei, fapt care confirmă statutul important şi caracterul pronunţat urban pe care îl avea Făgăraşul până în 1947.