Transilvania în imagini (117)

Portret de femeie costumată pentru bal
Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1875, atelier Carl Blösz, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

Carl Blösz este un fotograf braşovean mai puţin cunoscut. Născut în Braşov, a studiat arta la Munchen şi Viena. Activitatea de fotograf şi-a desfăsurat-o între 1865 şi 1883, având un atelier pe Johannis Neugasse no. 637, chiar lângă biserică. În paralel s-a ocupat şi de pictură, una din lucrările sale importante fiind altarul bisericii unitariene din Braşov. În ultima parte a vieţii se mută la Galaţi.

Transilvania în imagini (116)

Portret al unui cuplu sibian

Fotografie lipită pe carton (format 11x16 cm), c. 1880, atelier Kamilla Asbóth, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis

Kamilla Asbóth (1838-1908) este, alături de Julie Herter, una dintre cele mai cunoscute şi printre primele femei fotograf din Sibiu şi Transilvania. În 1871 preia atelierul unchiului său Theodor Glatz (1818-1871) din Piaţa Mare nr. 9 (mutat acolo din Piaţa Mică doar cu un an înainte). Kamilla Asbóth era nepoata lui Glatz din partea surorii sale Mathilde căs. Asbóth şi asemenea acestuia, în spriritul modei epocii, vă manifesta o predilecţie pentru fotografierea costumelor tradiţioanle ale transilvănenilor. În 1897 va vinde atelierul lui Emil Fischer.

Despre cuplul de sibieni portretizat nu cunoaştem informaţii directe, deci implicit nici etnia. Detaliile vestimentare atestă o condiţie materială bună, iar aspectul mâinilor bărbatului ar putea indica faptul că acesta era un meseriaş.

Transilvania în imagini (114)

Portret de femeie în costum tradiţional

Fotografie (format CDV), c. 1865, atelier Carl Bömches, Kronstadt/ Braşov/ Brassó – colecţia Renascendis

Carl Bömches este unul din primii fotografi care şi-a deschis un atelier în Braşov, foarte probabil în jurul anului 1860. A activat la aceaşi adresă, Klostergasse 12 (Strada Mânăstirii 12) până spre 1880 când își deschide alte două ateliere în Ploieşti (Strada Bucureşti) şi Buzău. În 1873, Leoplod Adler a lucrat cu Bömches în Braşov.

Femeia al cărei portret vi-l prezentăm astăzi este îmbrăcată într-un costum cu elemente tradiţionale corespunzător epocii. Este foarte probabil să fi vorba despre o româncă din Țara Bârsei (poate chiar din Șcheii Brașovului), dar la fel de bine poate fi vorba despre o femeie dintr-o familie braşoveană înstărită costumată pentru bal, ambele ipoteze fiind valabile în lipsa unor indicii suplimentare.

Transilvania în imagini (110)

Portret de femeie

Fotografie (format 11x21 cm), 1905, atelier Fekete Sándor, Nagyvárad/ Großwardein/ Oradea (Mezötelegd/ Tileagd) – colecţia Renascendis

Un nou portret realizat în atelierul orădean al lui Fekete Sándor, de această dată al unei tinere din Tileagd. De remarcat sunt urmele retuşului aplicat pe cliseu în zona taliei femeii, imediat sub mâna dreaptă.

Text în limba maghiară pe spate:

Emlékul!

a legjobb apánok

szeretö gyermeke

Margit

Mezö-Telegd 1905 majus 10.

(Amintire!

celui mai bun tată

fiica iubitoare

Margit

Tileagd, 10 mai 1905)

Transilvania în imagini (109)

Portretul unui locotenent din regimentele regale maghiare de husari ale armatei austro-ungare

Fotografie lipită pe carton (format 11x20,5 cm), 1910, atelier Fekete Sándor, Nagyvárad/ Großwardein/ Oradea – colecţia Renascendis

Fotografia de astăzi înfăţisează un locotenent dintr-un regiment de husari în uniformă completă şi este datată pe spate, cu creionul, 1910.

Fekete Sándor este unul dintre fotografii orădeni importanţi din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Şi-a început activitatea în jurul anului 1880 şi a colaborat cu Décsey Ilka şi probabil Mezey Lajos în atelierul lui Décsey Ede (tatăl lui Ilka) din actuala stradă Episcop Mihail Pavel nr. 3 (Kőzép utca 8 szám). În 1884 preia atelierul de la fiica lui Décsey ca succesor al acesteia, iar în 1886 se mută pe aceeaşi stradă la numărul 8. Din 1890 a deţinut titlul de fotograf imperial.

Transilvania în imagini (97)

Portret de femeie

Fotografie lipită pe carton (format CDV), anii 1860, atelier Samuel Herter, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

În 1846, Samuel Herter (Pfeffingen 02.02.1830 – Bucureşti 04.06.1880) ajunge în Transilvania. Activitatea sa de fotograf, inițial itinerant, este documentată începând cu anii 1852-1853, întâi la Sibiu şi apoi la Braşov unde este printre primii fotografi care îşi deschide un atelier în oraş (c. 1860). Atelierul braşovean a funcţionat pe Johannis Neugasse no. 643. Din 1879 se mută la Bucureşti unde îşi continuă munca de fotograf până în 1880, an în care moare. 

Transilvania în imagini (72)

Portret de grup

Fotografie cartonată, c. 1900, atelier Bach Károly (Carl Bach), Gyulaféhervár/ Karlsburg/ Alba Iulia – colecţia Renascendis

Carl Bach (Bach Károly) este probabil cel mai cunoscut şi longeviv fotograf din Alba Iulia de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Nu ştim exact perioada în care a activat, dar se păstrează fotografii semnate de Bach încă de la 1880. Portretul „en buste” al grupului de trei femei pe care îl prezentăm astăzi este realizat în jurul anului 1900 şi face parte din ultima faza a producţiei fotografice a lui Carl Bach.

Transilvania în imagini (65)

Miri români din zona Sibiului

Fotografie cartonată, c. 1900, atelier Victor Mysz, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis

Victor Mysz este unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi sibieni din intervalul 1880-1920, alături de Wilhelm Auerlich şi fraţii Emil şi Josef Fischer. Mysz avea atelierul pe Fleischergasse no. 6 (astăzi strada Mitropoliei) şi de la el se păstrează exclusiv portrete de studio.

Astăzi vă prezentăm portretul unui cuplu de miri din zona Sibiului, realizat în jurul anului 1900.

Transilvania în imagini (50)

Portretul unui tinere din Făgăraş/ Fogaras/ Fogarasch

Fotografie cartonată, c. 1910-1915, atelier Szinberger Manó, Fogaras – colecţia Renascendis

Despre fotograful Szinberger Manó, din nefericire, nu cunoaştem multe date. O serie de cărţi poştale, care poartă marca Szinberger Manó Fogaras şi care sunt expediate în primii ani ai secolului al XX-lea, indică faptul că acesta era activ la Făgăraş în jurul anului 1900 şi că, pe lângă fotografie, se ocupa şi cu produse tipografice. În perioada în care este realizată fotografia pe care o prezentăm astăzi, Szinberger îşi deschisese un al doilea atelier, la Blaj/ Balázsfalva, iar oferta atelierelor sale includea pictură în ulei, acurelă şi desene în creion după fotografii, aşa cum indică textul de pe spatele cartonului suport. Judecând după nume, este foarte probabil ca Szinberger să fi fost un membru al prosperei comunităţi evreieşti din Făgăraş.

Fără a fi realizată de un fotograf transilvănean celebru, fotografia de azi nu se dovedeşte cu nimic mai prejos decât producţiile marilor ateliere din epocă. De la priceperea maestrului fotograf, la calitatea materialelor fotografice şi a decorurilor folosite, nimic nu indică un studio provincial, de mâna a doua. Mai mult, ţinuta tinerei portretizate demostrează o sincronizare perfectă la moda orăşenească transilvăneană a perioadei, fapt care confirmă statutul important şi caracterul pronunţat urban pe care îl avea Făgăraşul până în 1947.

Transilvania în imagini (49)

Familie din Ţara Bârsei/ Burzenland/ Barcaság

Fotografie cartonată, c. 1900, atelier Julius Knauer, Kronstadt/ Braşov/ Brásso – colecţia Renascendis

Încă de la generalizarea fotografiei şi până după mijlocul secolului al XX-lea, ziua în care se făcea o vizită la fotograf era o zi de sărbătoare. Pentru o bună bucată de timp, fotografiile nu erau un produs foarte accesibil, majoritatea oamenilor ajungând rar la fotograf, în general pentru a avea o amintire a unor momente deosebite. Oamenii îşi îmbrăcau hainele cele mai bune, îşi alegeau podoabe potrivite, pe scurt se asigurau că au o ţinută cât mai îngrijită. Acesta este şi cazul familiei portretizate în fotografia de astăzi. Ţinutelor îngrijite şi elegante ale celor trei, în conformitate cu modele vremii, li se adaugă pietănături la fel de îngrijite, inclusiv a mustaţei tatălui – o dovadă a statutului social al bărbăţilor în epocă.

Transilvania în imagini (7)

Portret de familie – români din zona Rupea

Fotografie, atelier Julius Knauer, iulie 1898, Kronstadt/ Braşov – colecţia Renascendis

Multe fotografii vechi, deşi au o valoare documentară considerabilă, nu necesită explicaţii suplimentare. Impresia pe care o lasă privitorilor este suficientă în sine, iar orice alte discuţii nu ar face decât să complice un lucru frumos prin simplitudinea şi claritatea sa.

Credem că acesta este cazul şi pentru fotografia pe care o împărtăşim astăzi. S-ar putea discuta despre contrastul dintre nou şi vechi la nivel vestimentar, despre priceperea artistului fotograf, despre mâini muncite şi îmbătrânire prematură sau despre costumul popular românesc din zona Rupea, dar nu ar explica cu nimic impactul vizual.

Fără a fi o producţie etnografică intenţionată, studiată, este probabil unul dintre cele mai pitoreşti portrete de familie, cu un caracter etnografic sincer şi involuntar, ale fotografiei transilvănene de la sfârşitul secolului al XIX-lea. 

Aşa cum ne transmit însemnările de pe spatele cartonului suport, ne bucurăm de vederea unei familii frumoase de români „Tata (58) Mama (47) Ionică (20)” imortalizată fotografic în „iulie 1898”.