Transilvania în imagini (116)

Portret al unui cuplu sibian

Fotografie lipită pe carton (format 11x16 cm), c. 1880, atelier Kamilla Asbóth, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis

Kamilla Asbóth (1838-1908) este, alături de Julie Herter, una dintre cele mai cunoscute şi printre primele femei fotograf din Sibiu şi Transilvania. În 1871 preia atelierul unchiului său Theodor Glatz (1818-1871) din Piaţa Mare nr. 9 (mutat acolo din Piaţa Mică doar cu un an înainte). Kamilla Asbóth era nepoata lui Glatz din partea surorii sale Mathilde căs. Asbóth şi asemenea acestuia, în spriritul modei epocii, vă manifesta o predilecţie pentru fotografierea costumelor tradiţioanle ale transilvănenilor. În 1897 va vinde atelierul lui Emil Fischer.

Despre cuplul de sibieni portretizat nu cunoaştem informaţii directe, deci implicit nici etnia. Detaliile vestimentare atestă o condiţie materială bună, iar aspectul mâinilor bărbatului ar putea indica faptul că acesta era un meseriaş.

Transilvania în imagini (115)

Anna, Regina şi Lischen

Fotografie (format 9x13 cm – tip carte poştală), iulie 1914, atelier Eugen Lieblich, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis

Portet de grup al trei tinere săsoaice din două sate sibiene (Șoala şi Moardăș) în ţinute cotidiene de factură tradiţională. Fotografia este imprimată pe suport de tip carte poştală, fiind scrisă, dar nu şi expediată. Textul de pe verso conţine câteva abateri de la ortografia limbii germane, cât şi un nume redat greşit (Erhmann în loc de Ehrmann – aşa cum apare pe broderia şorţului personajului central).

Text pe verso:

Hermannstadt in Juli 1914

Zum Evigen Erinerung an meine beide liebe Freundinen Regina u Lischen Erhmann aus Schaal.

Anna Schneider

Mardisch

Sibiu în iulie 1914

În veșnica amintire a celor două iubite prietene ale mele Regina şi Lischen Ehrmann din Șoala.

Anna Schneider

Moardăș

Transilvania în imagini (111)

Cetatea Râşnov/ Rosenauer Burg/ A barcarozsnyó vár

Fotografie, 16 aprilie 1939, autor necunoscut – colecţia Renascendis

Vedere luată de pe actuala stradă I. L. Caragiale spre dealul cetăţii, nu cu mult înaintea începerii celui de-al doilea război mondial, într-un Râșnov fără betoane, termopane, parcări subterane şi mai ales fără trenuleţ cu cremalieră. Evident, un Râşnov mai trist, mai puţin atractiv turistic, cu o cetate mai puțin medievală decât în prezent. ;)

Text pe spate în limba maghiară

A rozsnyói vár, 1939. IV. 16. (Cetarea Râşnov, 16 aprilie 1939)

Transilvania în imagini (105)

Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – Rathaufhof/ Curtea Primăriei

Carte poştală necirculată, c. 1919-1920, colecţia Renascendis

Clădirea vechii primării din Sibiu sau Casa Altemberger a fost ridicată între 1470 – 1491 la comanda lui Thomas Altemberger. Construcţia a fost adosată turnului de poartă din a treia centură de fortificaţii a oraşului, turn păstrăt până în prezent şi a incorporat o parte din zidul fortificaţiei şi un turn-locuinţă de la sfârşitul secolului al XIII-lea. În 1545 a fost cumpărată de Magistratul oraşului pentru a servi ca sediu al primăriei, scop pe care l-a servit până în 1948. De la sfârşitul anilor '60 clădirea găzduieşte Muzeul de Istorie al Sibiului.

Trasilvania în imagini (103)

Sängerfest 1937 - Besuch beim Zeperlin in Frankfurt (Festivalul cântăreţilor 1937 – Vizită la Zeppelin în Frankfurt)

Fotografie de grup realizată în 1937 (?) şi transpusă pe hârtie Kodak în anii ’70 – colecţia Renascendis

În secolul al XIX-lea, în contextul dezvoltării ideologiilor naţionale şi naţionaliste, apare fenomenul societăţilor corale, iniţial exclusiv masculine, menite prin repertoriul lor să contribuie la conturarea şi consolidarea identităţilor naţionale. În spaţiul german fenomenul cunoaşte o evoluţie aparte şi imediat după construirea statului german unitar, Imperiul German, se manifestă şi prin organizarea unor festivaluri corale (Sängerfest) de orientare pangermanică. Intervalurile la care au fost ţinute aceste adunări de coruri, de fiecare dată în alt oraş german de pe teritoriul sau din afara Imperiului German, au fost mai mari sau mai mici în funcţie de contextul economic şi socio-politic, ajungând în ante şi interbelic să fie de aproximativ cinci ani.

Nu ştim exact de la care ediţie a fost invitat să participe pentru prima dată şi un cor al saşilor, dar fotografia pe care o prezentăm astăzi este o marturie a prezenţei acestuia la una din cele două ediţii din anii ’30. Deşi textul de pe spatele fotografiei menţionează anul 1937 şi locaţia Frankfurt, este posibil să se fi strecurat o eroare de memorie dat fiind faptul că avem de-a face cu o imprimare cu circa 40 de ani ulterioară realizării fotografiei. Ediţia din 1937 a avut loc la Breslau, în schimb, la Frankfurt a fost organizat un Sängerfest în 1932, deci o confuzie este posibilă.

Text pe spate: Sängerfest 1937

                       Besuch beim Zeperlin in Frankfurt

                       H. Grun Bert (?)

Trasilvania în imagini (102)

Nagyszeben/ Hermannstadt/ Sibiu – Mészáros utca/ Fleischergasse/ Strada Mitropoliei

Carte poştală necirculată, ante 1918 – colecţia Renascendis

Vedere animată a străzii Mitropoliei de la jumătate spre Piaţa Huet. În partea dreaptă se observă biserica reformată. 

Transilvania în imagini (101)

Portret de grup - trei săsoiace din Țara Bârsei/ Burzenland

Fotografie, atelier Carl Muschalek, Kronstadt/ Brassó/ Braşov, 10 mai 1917 – colecţia Renascendis

Portretul unui grup de trei săsoiace din Țara Bârsei îmbrăcate în costume tradiţionale de sărbătoare specifice epocii. Tipul de găteală a capului indică faptul că femeile sunt măritate. Fotografia a fost realizată pe 10 mai 1917, cu ocazia unei serbări populare transilvănene ţinute la Braşov, aşa cum atestă inscripţia de pe spate: Erinnerung an das Siebenbürgische Volksfest in Kronstadt 10/5 1917 (amintire de la serbarea populară din Braşov).

Carl Muschalek (1857-1904) este, alături de Leopold Adler, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi fotografi braşoveni din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi primul deceniul al secolului al XX-lea. O serie de fotografii păstrate la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale datează chiar din 1873, ceea ce înseamnă că Muschalek deja practica fotografia la vârsta de 16 ani. În 1884 îşi deschide propriul atelier fotografic la adresa Purzengasse No.27 (ulterior No.536) / Strada Porţii nr. 27. În 1917, la data realizării acestei fotografii, atelierul încă purta, postum, numele-marcă al lui Muschalek.

Transilvania în imagini (100)

Kronstadt/ Brassó/ Braşov - Graft
Carte poștală necirculată, anii ’20 - colecția Renascendis

Cea de-o suta imagine din Transilvania pe care v-o prezentăm vine cu zăpadă.
Sărbători fericite!

Vedere a zonei Graft („după ziduri”), luată chiar de la poalele bastionului spre Livada Poștei, pe timp de iarnă.

Transilvania în imagini (99)

Pereche de portrete (şot şi soţie)
Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1864, atelier Eduard Décsey (Décsey Ede), Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

Celebrul fotograf transilvănean (orădean) Décsey Ede a avut ateliere în numeroase oraşe din Transilvania şi chiar în Pesta. Printre acestea se numără şi atelierul din Braşov, de pe Klostergasse no. 8. Aici a lucrat în jurul anilor 1864-1865 şi a colaborat şi cu fotograful praghez venit în Braşov Moritz Lamberg. Ca mulţi fotografi ai vremii sale s-a ocupat şi de pictură.

Transilvania în imagini (98)

Portret de bărbat (Julius Goch ?)

Fotografie lipită pe carton (format CDV), anii 1870, atelier Carl Blösz, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

Carl Blösz este un fotograf braşovean mai puţin cunoscut. Născut în Braşov, a studiat arta la Munchen şi Viena. Activitatea de fotograf şi-a desfăsurat-o între 1865 şi 1883, având un atelier pe Johannis Neugasse no. 637, chiar lângă biserică. În paralel s-a ocupat şi de pictură, una din lucrările sale importante fiind altarul bisericii unitariene din Braşov. În ultima parte a vieţii se mută la Galaţi.

Transilvania în imagini (97)

Portret de femeie

Fotografie lipită pe carton (format CDV), anii 1860, atelier Samuel Herter, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

În 1846, Samuel Herter (Pfeffingen 02.02.1830 – Bucureşti 04.06.1880) ajunge în Transilvania. Activitatea sa de fotograf, inițial itinerant, este documentată începând cu anii 1852-1853, întâi la Sibiu şi apoi la Braşov unde este printre primii fotografi care îşi deschide un atelier în oraş (c. 1860). Atelierul braşovean a funcţionat pe Johannis Neugasse no. 643. Din 1879 se mută la Bucureşti unde îşi continuă munca de fotograf până în 1880, an în care moare. 

Transilvania în imagini (96)

Brassó/ Kronstadt/ Braşov – Látkép/ Stadtansicht/ Panoramă

Carte poştală circulată în 22 august 1923, colecţia Renascendis

Panoramă a zonei Porţii Șchei din Braşov. În colţul din stânga-jos se află clădirea fostei şcoli evanghelice de fete (astăzi Facultatea de Silvicultură), iar peste drum, în partea dreaptă, liceul „Andrei Șaguna”. Central-jos se observă şi un colt al clădirii fostului liceu evanghelic „Johannes Hontarus” (astăzi Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie).

Transilvania în imagini (95)

Tânără costumată pentru bal

Fotografie lipită pe carton (format 11x21), 22 septembrie 1888, atelier Fekete Sándor, Nagyvárad/ Großwardein/ Oradea – colecţia Renascendis

  

Fekete Sándor, asemenea lui Lojanek János despre care am scris săptămâna trecută (http://renascendis.blogspot.ro/2014/11/transilvania-in-imagini-92.html), este unul dintre fotografii orădeni importanţi din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Şi-a început activitatea în jurul anului 1880 şi a colaborat cu Décsey Ilka şi probabil Mezey Lajos în atelierul lui Décsey Ede (tatăl lui Ilka) din actuala stradă Episcop Mihail Pavel nr. 3 (Kőzép utca 8 szám). În 1884 preia atelierul de la fiica lui Décsey ca succesor al acesteia, iar în 1886 se mută pe aceeaşi stradă la numărul 8. Din 1890 a deţinut titlul de fotograf imperial.

Transilvania în imagini (94)

Brassó/ Kronstadt/ Braşov – Tanácsház/ Rathaus/ Sfatul

Carte poştală circulată în 27 septembrie 1924, colecţia Renascendis

Vedere a Pieţei Sfatului din Braşov, animată de trăsuri şi trecători. În stânga, pe fundal, se observă Turnul Alb. 

Transilvania în imagini (93)

Copii români din zona Sibiului

Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1860-1865, atelier Johann Niklas, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis

Johann Niklas (Hermannstadt/ Sibiu 1831 – 1875 Donnersmarkt/ Mănărade) este unul dintre primii fotografi sibieni, contemporan cu Theodor Glatz. Activitatea sa este mai puţin documentată şi deci cunoscută. Cu toate acestea, producţia sa fotografică, destul de rar întâlnită în colecţii, este valoroasă. Niklas lucrează ca fotograf întâi la Sibiu, apoi din 1865 şi la Cluj, desfăşurând simultan şi o activitate itinerantă. Se remarcă o serie de fotografii cu temă etnografică, multe din ele cunoscute deoarece au fost preluate în diverse publicaţii ale epocii sau ulterioare.

Portretul de mai sus prezintă doi copii români, un băiat şi o fată – cel mai probabil fraţi, din zona Sibiului îmbrăcăţi în haine ţărăneşti de sărbătoare, conform modei epocii.

Transilvania în imagini (92)

Micul Mozart - băiat costumat pentru bal

Fotografie lipită pe carton (format 11x21 cm), c. 1890, atelier Lojanek János, Nagyvárad/ Großwardein/ Oradea – colecţia Renascendis

Lojanek János este cel mai longeviv, prolific şi unul dintre cei mai importanţi fotografi orădeni din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La 1863 deschidea cel de-al doilea atelier fotografic al oraşului, atelier care va funcţiona sub acelaşi nume până spre 1910, dar în diferite locaţii. Între 1886 şi 1890, perioadă în care  fost realizat şi portretul pe care îl prezentăm, atelierul a fost găzduit de casa Karaguj, la intersecţia străzii Principale 14 (Fö utca – astăzi republicii) cu strada Călugăriţelor 4 (Apáca utca – astăzi Moscovei).

Transilvania în imagini (88)

Braşov – Muntele Cristian (Kronstadt – Schulerberg/ Brassó – Keresztényhavas)

Carte poştală circulată în 20 iulie 1935 – colecţia Renascendis

Vedere parţială a Braşovului luată de pe dealul Warthe spre Postăvaru. În epocă, vârful Postăvaru era numit şi Cristianu Mare, de unde şi denumirea „Muntele Cristian” prezentă pe cartea poştală.

  

Text pe verso:

20 iulie 1935

Lucian Bălescu şi Natalie

Dragi salutări şi sărutări din Braşov unde am venit să-l văd pe luci, pentru 4 zile. –Dna Bujini (mama) e bine şi sănătoasă, am văzut-o joi seara. Sabina Bălescu

Transilvania în imagini (87)

Székely Keresztúr – Fötér/ Kreuz – Hauptplaz/ Cristuru Secuiesc – Piaţa Centrală (astăzi Piaţa Libertăţii)

Carte poştală circulată la 26 august 1900 – colecţia Renascendis

Vedere a Pieţei Centrale din Cristuru Secuiesc de la jumătatea străzii Libertăţii spre biserica reformată.

Cartea poştală a fost expedată pe 26 august 1900 din Cristuru Secuiesc spre Sibiu, unde a ajuns o zi mai târziu.

Transilvania în imagini (86)

Mediasch/ Mediaş/ Medgyes – Bahnbrüke/ Podul gării/ vasútállomás hid

Carte poştală circulată la 3 iunie 1924 – colecţia Renascendis

Vedere a podului de lemn dinspre vechea gară a Mediaşului spre oraș. În fundal Turnul Forkesch (Turnul Aurarilor).

Transilvania în imagini (85)

Piaţa Regele Ferdinand – König Ferdinand-Ring – Ferdinand király-tér (în prezent Piaţa Mare)

Sibiu – Hermannstadt - Nagyszeben

Carte poştală necirculată, anii ’30 – colecţia Renascendis

Vedere a Pieţei Mari din Sibiu spre palatul Brukenthal, sediul muzeului omonim. În centru se află clădirea fostei Bănci de Credit Agricol, în prezent sediul Primăriei Sibiu, iar în dreapta biserica catolică.