Transilvania în imagini (111)

Cetatea Râşnov/ Rosenauer Burg/ A barcarozsnyó vár

Fotografie, 16 aprilie 1939, autor necunoscut – colecţia Renascendis

Vedere luată de pe actuala stradă I. L. Caragiale spre dealul cetăţii, nu cu mult înaintea începerii celui de-al doilea război mondial, într-un Râșnov fără betoane, termopane, parcări subterane şi mai ales fără trenuleţ cu cremalieră. Evident, un Râşnov mai trist, mai puţin atractiv turistic, cu o cetate mai puțin medievală decât în prezent. ;)

Text pe spate în limba maghiară

A rozsnyói vár, 1939. IV. 16. (Cetarea Râşnov, 16 aprilie 1939)

Transilvania în imagini (108)

Grup de tineri excursionişti saşi la Râşnov/ Rosenau/ Barcarozsnyó

Fotografie, 25. aprilie 1926 – colecţia Renascendis

Un nou document vizual din colecţia Renascendis care atestă pasiunea saşilor din zonele de munte pentru excursii. De această dată la Râşnov.

Transilvania în imagini (63)

Vedere din Râşnov/ Rosenau/ Barcarozsnyó

Carte poştală necirculată, editura Meridiane, anii ’70 – colecţia Renascendis

Vedere spre cetatea Râşnovului de la jumătatea Străzii Bisericii (evanghelice). Fotografie de Alexandru Mendrea.

Un obiect pe săptămână (25)

Ţesătură cu modele, Râşnov/ Rosenau, jud. Braşov, 1915 – colecţia Renascendis

Dimensiune: 36x34 cm

Material: pânză de bumbac ţesută la război, fir roşu de bumbac mercerizat

Tehnică de realizare: croire, coasere, brodare

Autor: Emma Roth

Descriere: şervet de formă dreptunghiulară realizată dintr-o bucată de pânză de bumbac (de tip etamină), cu un chenar de fir roşu inserat, ţesută la război. Întreaga suprafaţă este decorată cu broderie în fir roşu de bumbac mercerizat realizată cu acul. Jumătatea superioară a decorului este rezervată literelor şi cifrelor în diverse stiluri grafice, dar şi motivelor decorative liniare.  Jumătatea inferioară păstrează numele autoarei E. Roth şi datarea 1915 , încadrate, la stânga şi la dreapta, de două coroane. Dedesubt sunt redate motive decorative mai elaborate. Chenarul ţesut cu fir roşu este dublat de alte motive decorative liniare diferite pe fiecare latură.

După Reformă, alfabetizarea fiind o condiţie absolut necesară pentru a accesa scrierile religioase fără mijlocire, învăţământul săsesc s-a generalizat la nivelul tuturor aşezărilor săseşti, chiar şi la cele de iobagi, devenind din ce în mai mai inclusiv. Începând cu secolul al XVIII-lea, şcoală săsească se adaptează în permanenţă cerinţelor societăţii, adoptă modele progresiste occidentale şi, în multe situaţii, devine ea însă un model.

În secolul al XIX-lea se fac eforturi susţinute pentru sporirea infrastructurii şcolare dedicate fetelor. În oraşe se înfiinţează numeroase şcoli de fete, în timp ce la sat funcţionează şcoli mixte. Cu toate acestea, situaţia nu depăşeşte limitele impuse de o societate încă tradiţională, patriarhală, care permitea femeilor să evolueze strict în arii care ţin de treburile domestice, biserică, acte caritabile şi, uneori, arte. Şi la începutul secolului al XX-lea, tinerele trebuiau să înveţe, mai înainte de toate, să fie bune gospodine, în vedere obţinerii unei situaţii maritale cât mai fericite. Dincole de asigurarea necesităţilor vieţii de zi cu zi, femeile trebuiau să acorde atenţie şi înfrumuşeţării interioarelor de locuit, iar textilele ocupau un loc privilegiat în acest domeniu. Arta cusutului şi brodatului este transmisă fetelor, în această perioadă, atât acasă, cât şi la şcoală (unde chiar se constituie în probe notate sau concursuri). Adesea, priceperea adolescentelor în cusut şi broderie era probată prin executarea unei ţesături cu modele, aşa cum este şi cea pe care o prezentăm astăzi. Ţesăturile cu modele sunt cunoscute în Occident încă din secolul al XVIII-lea şi, treptat, se răspândesc şi în alte zone de influenţă culturală apuseană.

Transilvania în imagini (32)

Glockenweihe 1927 (Consacrarea clopotelor 1927 – Râşnov/ Rosenau)

Carte poştală necirculată, 1927 – colecţia Renascendis

În 1718 cea mai mare parte a Râşnovului a fost distrusă de un incendiu. La acea dată, majoritatea construcţiilor erau încă din lemn, fapt care a favorizat propagarea rapidă a focului în aproape toată partea săsească a aşezării. Catastofa, aşa cum menţionează preambulul statutului Vecinătăţii Uliţei Lungi reînnoit în anul 1757, a fost cauzată de joaca unor copii la un cuptor de gătit.

  

Nu numai casele au căzut pradă flăcărilor, ci şi clădirile comunitare. Structura internă de lemn a turnului bisericii evanghelice a fost distrusă de incendiu şi odată cu ea şi cele trei clopote medievale. În 1720, din bronzul recuperat, se toarnă un nou clopot de mici dimensiuni. Abia în 1927 comunitatea reuşeşte să înzestreze biserica cu două clopote mari, de oţel, comandate firmei Schilling & Lattemann din Apolda (Turingia). Cartea poştală aniversează evenimentul consacrării noilor clopote.

Un obiect pe săptămână (20)

Faţă de pernă brodată, ultimul sfert al secolului al XIX-lea, Râşnov, judeţul Braşov – colecţia Renascendis

Dimensiune: 40x51 cm

Material: pânză de cânepă ţesută la război, fir colorat de bumbac mercerizat (maron-închis, maron-deschis, galben)şi fir de lână (roşu)

Tehnică de realizare: croire, coasere, brodare cu acul

Descriere: faţă de pernă de formă dreptunghiulară realizată dintr-o foie pliată de pânză de cânepă ţesută la război. Întregul câmp frontal este decorat, prin brodare cu fir colorat de bumbac mercerizat şi fir de lână, cu motivul pomului vieţii într-o interpretare stilizată. Vrejurile care îl compun prezintă frunze, flori mici maron-deschis şi roşii, ghinde şi floarea soarelui – redată într-o manieră foarte apropiată de ceramica de tip Saschiz şi Drăuşeni. Faţa de pernă este închisă prin coasere la maşină pe laterale, iar pe latura inferioară, pe spate, prezintă butoniere pentru nasturi.

Textilele decorate cu acest tip de broderie apar destul de rar în Ţara Bârsei, fiind mai degrabă specifice aşezărilor din Podişul Hârtibacilui unde se înregistrează şi o mai mare varietate decorativă şi cromatică.

Dacă ai un obiect similar pe care l-ai putea dona Centrului de Studii Medievale şi Moderne din Felmer, te rugăm scrie-ne la adresa radu.barla@renascendis.org. Află mai multe AICI.

Transilvania în imagini (2)

Rosenau Barcza-Rozsnyó – Marktplatz (Râşnov – Piaţa târgului)
Carte poştală circulată în 1913 – colecţia Renascendis

În anul 1911 se constituie societatea pe acţiuni „Uzina Electrică Râşnov” (Rosenauer Elektricitätswerks Aktiengesellschaft), un proiect care viza construirea primei uzine electrice din Ţara Bârsei, care să asigure necesarul de energie electrică pentru iluminatul public şi domestic, dar şi pentru consumul industrial al comunităţilor din Râşnov şi Cristian. Iniţiativa aparţine administraţiei săseşti, dar se bucură şi de participarea capitalului românesc local, fiind un bun exemplu de colaborare între cele două etnii.

În scurt timp, Râşnovul devine prima localitate din Ţara Bârsei racordată la o reţea de producţie şi distribuţie a energiei electrice.

Cartea poştală, circulată în 1913, aşa cum o demonstrează ştampila poştală de pe verso, surprinde perfect noutatea electricităţii: stâlpul de iluminat din piaţă, stâlpii de curent de pe latura dreaptă care coboară pe Strada Izvorului/ Springgasse, racordurile prezente pe acoperişurile clădirilor.

Totodată, avem posibilitatea de a vedea piaţa centrală din Raşnov aşa cum puţine imagini cunoscute o amintesc. Nu după mult timp vor apărea primele amenajări peisagistice ale secolului al XX-lea – plantările de copaci în centru şi apoi, în a doua jumătate a secolului, amenajarea micului parc care există şi în prezent, piaţa pierzându-şi scopul de bază, cel de spaţiu pentru târguri. De reţinut este şi prezenţa vechii porţi de acces în curtea bisericii evanghelice, adosată fostei Case a Sfatului (Rath-Hauß cum menţionează o inscripţie greu vizibilă). Poarta va fi demolată după 1950 în urma unor lucrări edilitare.

Transilvania în imagini (1)

Imaginile sunt, probabil, modul cel mai eficient de a face istoria accesibilă tuturor. De fapt, imaginile au avut mereu acelaşi rol de răspândire a informaţiilor care ar fi fost altfel rezervate unui grup restrâns de oameni. Transpuse într-o formulă vizuală, informaţiile abstracte şi poate chiar seci, devin aproape palpabile, iar orice explicaţii însoţite de o imagine sau care însoţesc o imagine pot fi mai uşor înţelese şi reţinute.

O bună parte din istoria Transilvaniei poate fi înţeleasă cu ajutorul imaginilor. Vremuri mai recente sau mai îndepărtate, oameni şi locuri care au fost sau încă mai sunt, informaţii care adesea nu sunt păstrate în scris, le căutăm în cărţi poştale sau fotografii vechi şi noi şi le împărtăşim celor care au un răgaz pentru a le privi.

Cu exact 86 de ani în urmă - „Muzica meseriaşilor” din Râşnov

Suvenire.

Dela Maialul din anul 1928 cand sa infinţat Muzica meseriaşilor a dat o petrecere frumoasă în pădure la Sft. Gheorghe.

G. Dumitraşcu 11/III 1929. scris aici.

Fotografia infăţisează fanfara („Muzica”) meseriaşilor din Râşnov a cărei înfiinţare a fost celebrată la maialul din 1928, pe data de 23 aprilie. Fanfara era compusă din muncitori ai diverselor ateliere şi fabrici din Râşnov, indiferent de vârstă, care ştiau să cânte la câte un instrument de suflat sau la tobe.

Maialul este o serbare câmpenească ţinută în cinstea primăverii, de obicei în luna mai – de unde îşi trage şi numele.