Un obiect pe săptămână (35)

Haube (acoperământ de cap săsesc specific costumului tradiţional de sărbătoare al femeilor casătorite), începutul secolului al XX-lea, zona Mediaş/ Mediasch/ Medgyes – colecţia Renascendis

Material: catifea neagră, fir de mătase multicolor, fir de bumbac, stofă, panglică negră de mătase

Tehnică de realizare: croire, brodare, coasere

Descriere: căiţă săsească (germ. Haube) specifică portului tradiţional de sărbătoare al femeilor căsătorite din zonele Rupea, Sighişoara, Sibiu, Târnave şi Bistriţa. Acoperământul de cap este confecţionat din catifea neagră, brodat cu motive florale multicolore (flori prinse pe crengi) şi împărţit în trei registre despărţite de două panglici încreţite. Registrul central are capătul de pe frunte croit în colţ. Marginile căiţei sunt decorate cu panglică lată plisată şi bordate cu o altă panglică răfrântă. Pe spate căiţa este căptușită, tot în trei registre, cu stofă de bumbac cu decor geometric alb şi bleu pe fond albastru închis. La colţurile inferioare este prevăzută cu două panglici cusute pentru a putea fi legată sub bărbie. Piesa provine din zona Mediaş.

Un obiect pe săptămână (25)

Ţesătură cu modele, Râşnov/ Rosenau, jud. Braşov, 1915 – colecţia Renascendis

Dimensiune: 36x34 cm

Material: pânză de bumbac ţesută la război, fir roşu de bumbac mercerizat

Tehnică de realizare: croire, coasere, brodare

Autor: Emma Roth

Descriere: şervet de formă dreptunghiulară realizată dintr-o bucată de pânză de bumbac (de tip etamină), cu un chenar de fir roşu inserat, ţesută la război. Întreaga suprafaţă este decorată cu broderie în fir roşu de bumbac mercerizat realizată cu acul. Jumătatea superioară a decorului este rezervată literelor şi cifrelor în diverse stiluri grafice, dar şi motivelor decorative liniare.  Jumătatea inferioară păstrează numele autoarei E. Roth şi datarea 1915 , încadrate, la stânga şi la dreapta, de două coroane. Dedesubt sunt redate motive decorative mai elaborate. Chenarul ţesut cu fir roşu este dublat de alte motive decorative liniare diferite pe fiecare latură.

După Reformă, alfabetizarea fiind o condiţie absolut necesară pentru a accesa scrierile religioase fără mijlocire, învăţământul săsesc s-a generalizat la nivelul tuturor aşezărilor săseşti, chiar şi la cele de iobagi, devenind din ce în mai mai inclusiv. Începând cu secolul al XVIII-lea, şcoală săsească se adaptează în permanenţă cerinţelor societăţii, adoptă modele progresiste occidentale şi, în multe situaţii, devine ea însă un model.

În secolul al XIX-lea se fac eforturi susţinute pentru sporirea infrastructurii şcolare dedicate fetelor. În oraşe se înfiinţează numeroase şcoli de fete, în timp ce la sat funcţionează şcoli mixte. Cu toate acestea, situaţia nu depăşeşte limitele impuse de o societate încă tradiţională, patriarhală, care permitea femeilor să evolueze strict în arii care ţin de treburile domestice, biserică, acte caritabile şi, uneori, arte. Şi la începutul secolului al XX-lea, tinerele trebuiau să înveţe, mai înainte de toate, să fie bune gospodine, în vedere obţinerii unei situaţii maritale cât mai fericite. Dincole de asigurarea necesităţilor vieţii de zi cu zi, femeile trebuiau să acorde atenţie şi înfrumuşeţării interioarelor de locuit, iar textilele ocupau un loc privilegiat în acest domeniu. Arta cusutului şi brodatului este transmisă fetelor, în această perioadă, atât acasă, cât şi la şcoală (unde chiar se constituie în probe notate sau concursuri). Adesea, priceperea adolescentelor în cusut şi broderie era probată prin executarea unei ţesături cu modele, aşa cum este şi cea pe care o prezentăm astăzi. Ţesăturile cu modele sunt cunoscute în Occident încă din secolul al XVIII-lea şi, treptat, se răspândesc şi în alte zone de influenţă culturală apuseană.

Un obiect pe săptămână (20)

Faţă de pernă brodată, ultimul sfert al secolului al XIX-lea, Râşnov, judeţul Braşov – colecţia Renascendis

Dimensiune: 40x51 cm

Material: pânză de cânepă ţesută la război, fir colorat de bumbac mercerizat (maron-închis, maron-deschis, galben)şi fir de lână (roşu)

Tehnică de realizare: croire, coasere, brodare cu acul

Descriere: faţă de pernă de formă dreptunghiulară realizată dintr-o foie pliată de pânză de cânepă ţesută la război. Întregul câmp frontal este decorat, prin brodare cu fir colorat de bumbac mercerizat şi fir de lână, cu motivul pomului vieţii într-o interpretare stilizată. Vrejurile care îl compun prezintă frunze, flori mici maron-deschis şi roşii, ghinde şi floarea soarelui – redată într-o manieră foarte apropiată de ceramica de tip Saschiz şi Drăuşeni. Faţa de pernă este închisă prin coasere la maşină pe laterale, iar pe latura inferioară, pe spate, prezintă butoniere pentru nasturi.

Textilele decorate cu acest tip de broderie apar destul de rar în Ţara Bârsei, fiind mai degrabă specifice aşezărilor din Podişul Hârtibacilui unde se înregistrează şi o mai mare varietate decorativă şi cromatică.

Dacă ai un obiect similar pe care l-ai putea dona Centrului de Studii Medievale şi Moderne din Felmer, te rugăm scrie-ne la adresa radu.barla@renascendis.org. Află mai multe AICI.