Transilvania în imagini (32)

Glockenweihe 1927 (Consacrarea clopotelor 1927 – Râşnov/ Rosenau)

Carte poştală necirculată, 1927 – colecţia Renascendis

În 1718 cea mai mare parte a Râşnovului a fost distrusă de un incendiu. La acea dată, majoritatea construcţiilor erau încă din lemn, fapt care a favorizat propagarea rapidă a focului în aproape toată partea săsească a aşezării. Catastofa, aşa cum menţionează preambulul statutului Vecinătăţii Uliţei Lungi reînnoit în anul 1757, a fost cauzată de joaca unor copii la un cuptor de gătit.

  

Nu numai casele au căzut pradă flăcărilor, ci şi clădirile comunitare. Structura internă de lemn a turnului bisericii evanghelice a fost distrusă de incendiu şi odată cu ea şi cele trei clopote medievale. În 1720, din bronzul recuperat, se toarnă un nou clopot de mici dimensiuni. Abia în 1927 comunitatea reuşeşte să înzestreze biserica cu două clopote mari, de oţel, comandate firmei Schilling & Lattemann din Apolda (Turingia). Cartea poştală aniversează evenimentul consacrării noilor clopote.

Un obiect pe săptămână (20)

Faţă de pernă brodată, ultimul sfert al secolului al XIX-lea, Râşnov, judeţul Braşov – colecţia Renascendis

Dimensiune: 40x51 cm

Material: pânză de cânepă ţesută la război, fir colorat de bumbac mercerizat (maron-închis, maron-deschis, galben)şi fir de lână (roşu)

Tehnică de realizare: croire, coasere, brodare cu acul

Descriere: faţă de pernă de formă dreptunghiulară realizată dintr-o foie pliată de pânză de cânepă ţesută la război. Întregul câmp frontal este decorat, prin brodare cu fir colorat de bumbac mercerizat şi fir de lână, cu motivul pomului vieţii într-o interpretare stilizată. Vrejurile care îl compun prezintă frunze, flori mici maron-deschis şi roşii, ghinde şi floarea soarelui – redată într-o manieră foarte apropiată de ceramica de tip Saschiz şi Drăuşeni. Faţa de pernă este închisă prin coasere la maşină pe laterale, iar pe latura inferioară, pe spate, prezintă butoniere pentru nasturi.

Textilele decorate cu acest tip de broderie apar destul de rar în Ţara Bârsei, fiind mai degrabă specifice aşezărilor din Podişul Hârtibacilui unde se înregistrează şi o mai mare varietate decorativă şi cromatică.

Dacă ai un obiect similar pe care l-ai putea dona Centrului de Studii Medievale şi Moderne din Felmer, te rugăm scrie-ne la adresa radu.barla@renascendis.org. Află mai multe AICI.

Transilvania în imagini (1)

Imaginile sunt, probabil, modul cel mai eficient de a face istoria accesibilă tuturor. De fapt, imaginile au avut mereu acelaşi rol de răspândire a informaţiilor care ar fi fost altfel rezervate unui grup restrâns de oameni. Transpuse într-o formulă vizuală, informaţiile abstracte şi poate chiar seci, devin aproape palpabile, iar orice explicaţii însoţite de o imagine sau care însoţesc o imagine pot fi mai uşor înţelese şi reţinute.

O bună parte din istoria Transilvaniei poate fi înţeleasă cu ajutorul imaginilor. Vremuri mai recente sau mai îndepărtate, oameni şi locuri care au fost sau încă mai sunt, informaţii care adesea nu sunt păstrate în scris, le căutăm în cărţi poştale sau fotografii vechi şi noi şi le împărtăşim celor care au un răgaz pentru a le privi.

Cu exact 86 de ani în urmă - „Muzica meseriaşilor” din Râşnov

Suvenire.

Dela Maialul din anul 1928 cand sa infinţat Muzica meseriaşilor a dat o petrecere frumoasă în pădure la Sft. Gheorghe.

G. Dumitraşcu 11/III 1929. scris aici.

Fotografia infăţisează fanfara („Muzica”) meseriaşilor din Râşnov a cărei înfiinţare a fost celebrată la maialul din 1928, pe data de 23 aprilie. Fanfara era compusă din muncitori ai diverselor ateliere şi fabrici din Râşnov, indiferent de vârstă, care ştiau să cânte la câte un instrument de suflat sau la tobe.

Maialul este o serbare câmpenească ţinută în cinstea primăverii, de obicei în luna mai – de unde îşi trage şi numele.