Un obiect pe săptămână (37)

Ac de voal (Bockelnadel), prima jumătate a secolului al XIX-lea, atelier transilvănean (meşter RN) - colecția Renascendis

Dimensiune: D: 2,6 cm; H: 1,6 cm

Material: argint, aur, email, cupru, granate, sidef

Tehnică de realizare: turnare, cizelare, aurire, emailare, şlefuire, montare, nituire

Descriere: ac de voal floriform compus din şase elemente suprapuse şi unite printr-un ax nituit la capătul inferior. Placa suport este decorată cu motive vegetale şi florale din turnare, vizibile în special pe verso, email verde-deschis şi albastru şi patru caboşoane cu sidef diametral opuse două câte două. Pe spatele plăcii suport este sudat sistemul de prindere – un ac cu balama şi un cârlig, cel din urmă marcat cu marca de meşter RN şi o marcă de oraş ilizibilă. Urmează alte două plăci cu decor vegetal suprapuse, prima emailată în albastru închis, cea de-a doua decorată cu patru granate roşii caboșon. Un element din tablă de cupru cu patru lobi rolați fixează ultima placă decorată cu email alb. Toate piesele sunt unite prin axul ataşat butonului central cu o casetă circulară, bordată cu motiv de sârmă răsucită, în care este montat un granat verde faţetat. 

Acest tip de ace de voal este specific sfârşitul de secol al XVIII-lea şi începutului secolului al XIX-lea. Sunt aproape exclusiv întâlnite în costumul patricienelor (femeilor din familii săseşti înstărite din oraşe şi târgurile mari) fiind podoabe minuţios lucrate din materiale de bună calitate.

Un obiect pe săptămână (21)

Calendar mobil de perete, 1853, Transilvania – colecţia Renascendis

Dimensiune: 20,5x24 cm

Material: lemn de brad, carton, mucava, cupru

Tehnică de realizare: tăiere, încleiere, turnare, cizelare, tipărire, asamblare

            

Descriere: calendar mobil de perete pentru perioada 1854-1862. Într-o ramă dreptunghiulară, intarsiată cu două linii paralele de furnir negru, este aşezată o foaie de mucava, decorată cu hârtie neagră pe faţă şi având trei perforaţii ovale şi două circulare. În spatele fiecărei perforaţii sunt aşezate discuri de carton subţire împrimat cu numele zilelor şi lunilor, cu indicativul anilor şi numere pentru zile. Discurile sunt mobile, fiind prinse de suport prin butoni decorativi de cupru, folosiţi totodată pentru a le roti. Ansamblul este închis pe spate cu o altă foaie de mucava care prezintă înscrisuri în limba germană şi maghiară referitoare la coordonate geografice. Acelaşi tip de înscrisuri se regăsesc şi pe faţa ramei. Calendarul prezintă un inel de agăţare.

Un obiect pe săptămână (20)

Faţă de pernă brodată, ultimul sfert al secolului al XIX-lea, Râşnov, judeţul Braşov – colecţia Renascendis

Dimensiune: 40x51 cm

Material: pânză de cânepă ţesută la război, fir colorat de bumbac mercerizat (maron-închis, maron-deschis, galben)şi fir de lână (roşu)

Tehnică de realizare: croire, coasere, brodare cu acul

Descriere: faţă de pernă de formă dreptunghiulară realizată dintr-o foie pliată de pânză de cânepă ţesută la război. Întregul câmp frontal este decorat, prin brodare cu fir colorat de bumbac mercerizat şi fir de lână, cu motivul pomului vieţii într-o interpretare stilizată. Vrejurile care îl compun prezintă frunze, flori mici maron-deschis şi roşii, ghinde şi floarea soarelui – redată într-o manieră foarte apropiată de ceramica de tip Saschiz şi Drăuşeni. Faţa de pernă este închisă prin coasere la maşină pe laterale, iar pe latura inferioară, pe spate, prezintă butoniere pentru nasturi.

Textilele decorate cu acest tip de broderie apar destul de rar în Ţara Bârsei, fiind mai degrabă specifice aşezărilor din Podişul Hârtibacilui unde se înregistrează şi o mai mare varietate decorativă şi cromatică.

Dacă ai un obiect similar pe care l-ai putea dona Centrului de Studii Medievale şi Moderne din Felmer, te rugăm scrie-ne la adresa radu.barla@renascendis.org. Află mai multe AICI.

Un obiect pe săptămână (19)

Cănceu, a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bixad, judeţul Covasna – colecţia Renascendis

Dimensiune: H:14 cm; Dg:7 cm; Db:9,5 cm

Material: sticlă manufacturieră

Tehnică de realizare: suflare în formă, prelucrare manuală, lipire

Descriere: cănceu cu cioc, realizat sticlă transparentă de nuanţă albastră suflată în formă, având corp sferic şi gât cilindric. Baza prezintă o bordură tronconică îngustă. Piesa este decorată de caneluri verticale în spirală. Toarta, de asemenea canelată, este prelucrată manual şi lipită plastic.

Istoria sticlei transilvănene este, în ciuda câtorva sumare abordări ale temei, un capitol neexplorat. Informaţiile scrise plasează debututul producţiei de sticlă manufacturieră (glajă) în Transilvania la începutul secolului al XVII-lea, realitate confirmată şi de datarea în această perioadă a primelor piese care pot fi considerate autohtone. Amplasarea atelierelor de sticlărie (glăjării) s-a făcut întotdeauna în zone împădurite, la poalele dealurilor sau munţilor, pentru a avea o sursă de lemne de foc - necesară funcţionării cuptoarelor de topire a sticlei -  în imediata apropiere.

Până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea sticlăria rămâne un produs de lux destinat uzului reşedinţelor nobiliare şi ale orăşenilor înstăriţi, breslelor, bisericilor şi altor clădiri de importanţă edilitară (în special pentru realizarea ochiurilor de fereastră). Majoritatea glăjăriilor timpurii sunt înfiinţate pe domenii nobiliare sau de către magistraţii oraşelor prin aducerea unor meşteri străini, în special din zona Boemiei.

Manufactura de sticlă de la Bixad şi-a început activitatea la puţin după jumătatea secolului al XVIII-lea şi a funcţionat până spre sfârşitul primului război mondial. Foarte probabil, după cea de la Porumbacu de Sus, este cea mai longevivă şi productivă glăjărie transilvăneană. 

Dacă ai un obiect similar pe care l-ai putea dona Centrului de Studii Medievale şi Moderne din Felmer, te rugăm scrie-ne la adresa radu.barla@renascendis.org. Află mai multe AICI.