Un obiect pe săptămână (37)

Ac de voal (Bockelnadel), prima jumătate a secolului al XIX-lea, atelier transilvănean (meşter RN) - colecția Renascendis

Dimensiune: D: 2,6 cm; H: 1,6 cm

Material: argint, aur, email, cupru, granate, sidef

Tehnică de realizare: turnare, cizelare, aurire, emailare, şlefuire, montare, nituire

Descriere: ac de voal floriform compus din şase elemente suprapuse şi unite printr-un ax nituit la capătul inferior. Placa suport este decorată cu motive vegetale şi florale din turnare, vizibile în special pe verso, email verde-deschis şi albastru şi patru caboşoane cu sidef diametral opuse două câte două. Pe spatele plăcii suport este sudat sistemul de prindere – un ac cu balama şi un cârlig, cel din urmă marcat cu marca de meşter RN şi o marcă de oraş ilizibilă. Urmează alte două plăci cu decor vegetal suprapuse, prima emailată în albastru închis, cea de-a doua decorată cu patru granate roşii caboșon. Un element din tablă de cupru cu patru lobi rolați fixează ultima placă decorată cu email alb. Toate piesele sunt unite prin axul ataşat butonului central cu o casetă circulară, bordată cu motiv de sârmă răsucită, în care este montat un granat verde faţetat. 

Acest tip de ace de voal este specific sfârşitul de secol al XVIII-lea şi începutului secolului al XIX-lea. Sunt aproape exclusiv întâlnite în costumul patricienelor (femeilor din familii săseşti înstărite din oraşe şi târgurile mari) fiind podoabe minuţios lucrate din materiale de bună calitate.

Un obiect pe săptămână (34)

Garnitură de patru nasturi din argint aurit cu turcoaze, prima jumătate a secolului al XIX-lea, Transilvania – colecţia Renascendis

Dimensiune: D: 2,3 cm

Material: argint, turcoaze

Tehnică de realizare: turnare, cizelare, ajurare, lipire, montare

Descriere: garnitura formată din patru nasturi, de aceeaşi dimensiune, cu formă florală stilizată din argint cizelat, ajurat şi turcoaze. Calota semisferică a nasturelui este decorată prin ştanţare şi incizare şi are montate 13 turcoaze rotunde. Turcoazul cel mai mare, montat central, este înconjurat de alte 6 mai mici, urmate de un rând de butoni florali intercalaţi cu încă 6 turcoaze. Calota este închisă cu o placă de argint neaurit, uşor convexă, prevăzută cu un inel de prindere.

Un obiect pe săptămână (33)

Matricea sigilară a bisericii greco-catolice din Nimigea, jud. Bistriţa-Năsăud, 1837, atelier transilvănean – colecţia Renascendis

Dimensiune: H: 6 cm; D: 2,9 cm

Material: bronz

Tehnică de realizare: turnare, cizelare, incizare

Descriere: matrice sigilară din bronz, cu mâner cilindric din acelaşi material, turnată dintr-o singură bucată. Mânerul are un şanţ circular pronunţat în capătul superior pentru prindere cu şnur.  După un brâu decorativ de margine şi între două linii circulare este dispusă inscripţia +SIGILL. ECCL. G.C. M. NEMEGYEIENSIS. AD. SS. ARCHANGELOS: (Sigiliul Bisericii Greco-catolice a Sfinţilor Arhangheli din satul Nimigea). În câmpul central sunt reprezentaţi cei doi arhangheli: Gavril cu o ramură de măslin în mâna stângă şi Mihail ucigându-l pe Satan sub forma unui balaurul. Sub reprezentarea arhanghelilor este înscris anul 1837.

Un obiect pe săptămână (31)

Candelă din cositor, sfârşitul secolului al XVIII-lea, probabil atelier transilvănean  – colecţia Renascendis

Dimensiune: H: 15,2 cm; D: 7,4 cm

Material: cositor

Tehnică de realizare: turnare, strunjire, incizare, ştanţare, lipire

Descriere: candelă da formă conică realizată din cositor. Gâtul tronconic este terminat cu o buză înaltă ce reproduce imaginea unor flăcări. Cele trei braţe, pornite dintr-un brâu median, sunt decorate cu un penaj în relief (solzos) şi se termină cu un cap de vultur încoronat, prevăzut cu orificii de prindere pentru lanţuri. Partea inferioară a corpului candelei este decorată prin ştanţare cu motive vegetale. Aceleaşi motive decorează şi butonul masiv, tronconic cu anou de prindere din partea inferioară a piesei.

Candelele din cositor, de diverse tipuri şi dimensiuni, sunt nişte apariţii ocazionale în colecţiile muzeale şi private din România. Deşi nici una nu prezintă nici un fel de marcaje care să ateste clar provenienţa, răspândirea geografică relativ uniformă în Transilvania, Banat, Ţara Românească şi Moldova pare să indice că au fost produse în ateliere transilvănene (cel mai probabil din Braşov şi Sibiu). Încercările meşteşugarilor de a eluda reglementările breslelor sunt destul de bine documentate şi se poate presupune despre cositorari că nu făceau excepţie, mai ales în cazul unor produse destinate exclusiv exportului şi comunităţilor ortodoxe din interiorul Transilvaniei.

Un obiect pe săptămână (29)

Ace de văl/ Bockelnadeln, secolul al XIX-lea, atelier transilvănean – colecţia Renascendis

Dimensiune: D: 2 cm; L:5,5 cm şi 7,5 cm

Material: alamă, argint, sticlă

Tehnică de realizare: turnare, şlefuire, cizelare, lipire, argintare, montare, asamblare

Descriere: ace de văl în formă de floare, realizate din alamă argintată şi decorate cu elemente de sticlă colorată. Capul acelor este realizat dintr-o placă cu şase lobi pe care se află intercalate trei perle din alamă argintată cu trei casete în care sunt montate sticle roşii faţetate. Prin centrul plăcii este trecută tija acului de care este ataşat registrul superior decorativ – o sticlă roşie montată central, încojurată de alte patru sticle roşii respectiv turcoaz.                        

Acele de văl (Bockelnadeln) erau un element nelipsit pentru împodobirea/ găteala capului (Bockelung), în diverse variante, la săsoaice. Prezente în forme asemănătoare încă din evul mediu, acele de păr se constituiau în garnituri cu podoaba de piept (Heftel) şi cordonul/ cingătoarea (Spangengürtel). Iniţial folosite în vestimentaţia patricienelor, uzul acelor de păr s-a extins şi generelizat în secolul al XVIII-lea. În zonele rurale, erau purtate în special de către femeile măritate. Sunt însă cazuri în care cilindrul de catifea (Borten), purtat pe cap de fete nemăritate, era ornamentat cu ace. Exemplarele vechi de ace sunt realizate exclusiv din argint şi argint aurit, decorate cu email şi pietre preţioase. Din secolul al XVIII-lea, în realizarea podoabelor săsoaicelor se utilizează însă din ce în ce mai multe sticle colorate pentru a înlocui pietrele şi a scădea astfel costurile. Mai mult, în secolul al XIX-lea, pentru familiile mai puţin înstărite se realizează podoabe exclusiv din materiale nepreţioase (alamă, bronz, cositor, fier, sticlă), dar care, în special prin argintare, le imită pe cele preţioase. În general, număr acelor folosite la împodobirea capului unei femei era un semn al statutului social.          

Un obiect pe săptămână (28)

Pungă de bani, c. 1850, probabil atelier transilvănean – colecţia Renascendis

Dimensiune: L:17 cm; LA: 6,5 cm

Material: fir de bumbac colorat (negru, brun-roşcat), mărgele, inele şi butoni metalici

Tehnica de realizare: croşetare, coasere

Descriere: pungă dublă pentru monede, croşetată din fir de bumbac vopsit negru şi brun-roşcat. Cele două parţi ale pungii sunt unite prin 12 şnuri, care trec prin clapetele pungilor şi acţioneză închiderea gurilor acestora când sunt tensionate. Peste şnururi sunt trecute două inele metalice, de asemenea cu rol în asigurarea închiderii. Punga este decorată cu măgele metalice, argintii, cusute în motive geometrice şi, ceea ce pare a fi, un pom al vieţii pe feţele jumătăţii dreptunghiulare. Cealaltă jumătate are cusut la capăt un buton-clopoţel cu cinci aplicaţii atârnătoare. Punga era gândită astfel încât să poată fi purtată la brâu, peste curea.

Un obiect pe săptămână (15)

„Un obiect pe săptămână” se mută pe blog şi îşi continuă misiunea de promovare a colecţiilor Renascendis. Vă invităm să accesaţi şi arhiva prezentă pe site la: https://www.renascendis.org/un-obiect-pe-s-pt-m-n-.html

Săptămâna aceasta: ac de voal, sfârşitul secolului al XVII-lea – prima jumătate a secolului al XVIII-lea, atelier transilvănean - colecţia Renascendis

Dimensiune: D: 2,4 cm

Material: argint, aur, mătase, lemn, sticlă, perle, email

Tehnică de realizare: turnare, cizelare, gravare, nituire, filetare, strunjire, învelire, coasere, emailare, aurire

Descriere: acul de voal este format dintr-o placă suport circulară, un buton de lemn îmbrăcat în fir de mătase şi decorat cu fir de argint şi perle, o placuţă emailată şi o sticlă centrală. Placa suport turnată, din argint aurit, prezintă pe faţă un ax filetat la capătul superior, iar pe spate, un decor floral gravat şi un sistem de prindere cu ac. Bordura este decorată în relief cu un lanţ turnat laolaltă cu placa. Butonul central este realizat dintr-o semisferă de lemn tare, îmbrăcată în fir de mătase şi decorată cu fir de argint spiralat şi cu perle - dispuse fie singular, fie în cerc. Butonul prezintă un orificiu central prin care este introdus axul plăcii suport. Deasupra butonului este aplasată o plăcuţă emailată din argint, cu un decor floral. Tot ansamblul este închis de sticla roşie centrală, montată într-o casetă de argint aurit, care se înfiletează pe axul plăcii suport.

Acele de voal de acest tip erau destul de des întâlnite ca accesorii ale costumului patricienelor în secolul al XVII-lea şi în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în zona de locuire săsească. Odată cu iradierea modei vestimentare din centrele urbane spre târguri şi sate, acele de voal bogat ornamentate devin comune şi în costumul de sărbătoare al tărăncilor, chiar dacă îşi modifică forma şi sunt confectionate adesea din materiale nepreţioase. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, odată cu modernizarea şi simplificarea costumului patricienelor, la podoabele de cap se renunţă complet sau sunt simplificate la maxim, deci acele de voal dispar, în bună parte, din uzul acestor medii. Asemenea oricăror podoabe tradiţionale săseşti, acele de voal se transmiteau din generaţie în generaţie.

O piesă asemănătoare se găseşte în patrimoniul Muzeului Naţional Brukenthal: http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?tit=Ac--Necunoscut--Ac-de-voal&k=D513E5A2E77145B09B2B10209191E665

Dacă ai un obiect similar pe care l-ai putea dona Centrului de Studii Medievale şi Moderne din Felmer, te rugăm scrie-ne la adresa radu.barla@renascendis.org. Află mai multe AICI.