Transilvania în imagini (91)

Ţărănci românce din Ţinutul Reghinului/ Rumänische Bauerinnen aus Reener Ländschen

Fotografie lipită pe carton, c. 1880, atelier Heinrich Adleff, Sächsisch-Regen/ Szászrégen/ Reghin – colecţia Renascendis

Heinrich Adleff este unul dintre fotografii transilvăneni foarte prolifici din ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Primul atelier pe care îl deţine este în Reghin, apoi deschide o filială în Borsec. În jurul anului 1890 deja avea un studio fotografic şi în Braşov, pe Strada Porţii nr. 52 (Purzengasse no. 52).

Un obiect pe săptămână (31)

Candelă din cositor, sfârşitul secolului al XVIII-lea, probabil atelier transilvănean  – colecţia Renascendis

Dimensiune: H: 15,2 cm; D: 7,4 cm

Material: cositor

Tehnică de realizare: turnare, strunjire, incizare, ştanţare, lipire

Descriere: candelă da formă conică realizată din cositor. Gâtul tronconic este terminat cu o buză înaltă ce reproduce imaginea unor flăcări. Cele trei braţe, pornite dintr-un brâu median, sunt decorate cu un penaj în relief (solzos) şi se termină cu un cap de vultur încoronat, prevăzut cu orificii de prindere pentru lanţuri. Partea inferioară a corpului candelei este decorată prin ştanţare cu motive vegetale. Aceleaşi motive decorează şi butonul masiv, tronconic cu anou de prindere din partea inferioară a piesei.

Candelele din cositor, de diverse tipuri şi dimensiuni, sunt nişte apariţii ocazionale în colecţiile muzeale şi private din România. Deşi nici una nu prezintă nici un fel de marcaje care să ateste clar provenienţa, răspândirea geografică relativ uniformă în Transilvania, Banat, Ţara Românească şi Moldova pare să indice că au fost produse în ateliere transilvănene (cel mai probabil din Braşov şi Sibiu). Încercările meşteşugarilor de a eluda reglementările breslelor sunt destul de bine documentate şi se poate presupune despre cositorari că nu făceau excepţie, mai ales în cazul unor produse destinate exclusiv exportului şi comunităţilor ortodoxe din interiorul Transilvaniei.

Transilvania în imagini (36)

Femeie din Ţara Bârsei torcând lână

Carte poştală necirculată, anii ’20 – colecţia Renascendis

Despre interesul manifestat faţă de temele etnografice în Transilvania, în special în zonele de locuire săsească, am mai scris aici şi aici. În anii ’20 -’30, pe măsură ce legăturile cu tradiţiile se diminiuează, mai ales în mediile urbane sau urbanizate, anumite elemente etnografice, în special cele din sfera vestimentarului, sunt redescoperite, reinterpretate şi utilizate ocazional. Fotografia etnografică din această perioadă cuprinde atât subiecte autentice (peisaje rurale, portrete de ţărani, elemente de arhitectură rurală etc.), cât portrete de orăşeni îmbrăcaţi în porturi populare sau de factură populară  - consecinţă a modei redescoperirii tradiţionalului.

Fotografia reprodusă de cartea poştală realizată în atelierul Gust, redă portretul unei femei din Ţara Bârsei într-o vestimentaţie de factură populară, torcând lână. Analiza pieselor ce compun costumul şi a fundalului imaginii nu permite stabilirea etniei personajului, cât şi a apartenenţei la mediul urban sau la cel rural.

Transilvania în imagini (30)

Braşov/ Kronstadt/ Brásso

Panoramă a Braşovului de pe dealul Warthe

Carte poştală circulată în 1940 – colecţia Renascendis

Fotografia reprodusă de cartea poştală  a  fost executată din colţul nord-vestic al oraşului vechi, la graniţa cu cartierul Şchei, de pe dealul Warte. În colţul din stânga jos, în prim plan, se află clădirea colegiului Johannes Honterus pe atunci, construită între 1911-1913, astăzi maternitatea municipală. La mică distanţă, în dreapta, se observă clădirea şcolii evnaghelice de fete, construită între 1873-1876, astăzi sediul Facultăţii de Silvicultură, iar imediat lângă, Poarta Ecaterinei. 

Cartea poştală a fost expediată din Braşov spre Bucureşti în data de 15 august 1940.

Text pe spate: Braşov 14/ VIII/ 1940. În trecere prin Braşov îţi trimit dargi salutări. Cu drag, Bol

Transilvania în imagini (23)

În amintirea bisericii reformate din Braşov

1. Fotografie, autor necunoscut, septembrie 1963 – colecţia Renascendis
2. Cartolină dintr-un set tip „armonică”, anii ’40-’50, colecţia Renascendis

Biserica reformată din Braşov – pregătiri pentru demolare

Pe 11 iunie 1963, autorităţile braşovene şi-au anunţat decizia de a demola biserica reformată de pe Bulevardul Eroilor pentru extinderea hotelului „Carpaţi” (fost şi actual Aro). Anunţul a fost făcut în sedinţa presbiterială din aceaşi zi, comunitatea având să piardă atât şcoala, cât şi casa parohială de lângă biserică. În ciuda opoziţiei conducerii Bisericii Reformate şi a membrilor comunităţii, decizia partidului nu s-a schimbat. Toate clădirile au fost demolate în toamna aceluiaşi an. Comunitatea a primit în schimb o sală de sport, ca spaţiu pentru serviciile religioase, unde au fost mutate puţinele obiecte salvate din vechiul lăcaş de cult: orga, amvonul şi băncile. Pe locul complexului reformat s-a construit aripa nouă a hotelului „Carpaţi”.

Biserica reformată, Hotelul „Carpaţi”, palatul Czell

Dezvoltarea comunităţii reformate din Braşov, pe parcursul secolului al XIX-lea, impunea construirea unei noi biserici care să satisfacă nevoile acesteia. Prin eforturile preotului paroh Molnár János, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prind formă o serie de instituţii şi facilităţii destinate reformaţilor, urmând ca după 1890 şi proiectul noii biserici să fie pus în practică. Proiectat de arhitectul Alpár Ignácz, edificiul de cult a fost inaugurat în 24 august 1892 de către episcopul Szász Domokos. Biserica ocupa una din parcelele lăsate libere prin demolarea liniei estice de fortificaţii a Braşovului şi întregea noul front de clădiri al aleii Rudolf (astăzi Bulevardul Eroilor). Pe ultima dintre aceste parcele, aflată între biserica reformată şi palatul Czell (construit 1901), s-a ridicat Hotelul Aro, în 1938-1939, comandat de Asigurarea Românească şi proiectat de arhitecţii Horia Creangă şi Haralamb H. Georgescu. Sub pretextul extinderii acestuia, în anii ’60, Braşovul va suferi cele mai brutale intervenţii în ţesutul urban vechi.