Transilvania în imagini (113)

„Biserica din Densuș” (Demsus/ Demsdorf)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravura de astăzi, face parte din acelaşi lot prezentat cu mai mult timp în urmă pe blog. Realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”), fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă neapărat pentru calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci mai degrabă prin valoarea documentară a acesteia.

Realizată foarte probabil la sfârşitul secolului al XIX-lea, fotografia surprinde biserica din „sfântul Nicolae” din Densuș la nu foarte mult timp după ce a fost salvată de autorităţile austro-ungare de furia demolatoare spre înnoire a comunităţii locale, înainte de a fi restaurată în numeroase rânduri, dar mai ales înainte de a deveni leagăn al protoromânismului. Dincolo de starea semi ruinată, ceea ce surprinde este învelitoarea de sindrilă suprapusă acoperișului de piatră al naosului.

Transilvania în imagini (23)

În amintirea bisericii reformate din Braşov

1. Fotografie, autor necunoscut, septembrie 1963 – colecţia Renascendis
2. Cartolină dintr-un set tip „armonică”, anii ’40-’50, colecţia Renascendis

Biserica reformată din Braşov – pregătiri pentru demolare

Pe 11 iunie 1963, autorităţile braşovene şi-au anunţat decizia de a demola biserica reformată de pe Bulevardul Eroilor pentru extinderea hotelului „Carpaţi” (fost şi actual Aro). Anunţul a fost făcut în sedinţa presbiterială din aceaşi zi, comunitatea având să piardă atât şcoala, cât şi casa parohială de lângă biserică. În ciuda opoziţiei conducerii Bisericii Reformate şi a membrilor comunităţii, decizia partidului nu s-a schimbat. Toate clădirile au fost demolate în toamna aceluiaşi an. Comunitatea a primit în schimb o sală de sport, ca spaţiu pentru serviciile religioase, unde au fost mutate puţinele obiecte salvate din vechiul lăcaş de cult: orga, amvonul şi băncile. Pe locul complexului reformat s-a construit aripa nouă a hotelului „Carpaţi”.

Biserica reformată, Hotelul „Carpaţi”, palatul Czell

Dezvoltarea comunităţii reformate din Braşov, pe parcursul secolului al XIX-lea, impunea construirea unei noi biserici care să satisfacă nevoile acesteia. Prin eforturile preotului paroh Molnár János, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prind formă o serie de instituţii şi facilităţii destinate reformaţilor, urmând ca după 1890 şi proiectul noii biserici să fie pus în practică. Proiectat de arhitectul Alpár Ignácz, edificiul de cult a fost inaugurat în 24 august 1892 de către episcopul Szász Domokos. Biserica ocupa una din parcelele lăsate libere prin demolarea liniei estice de fortificaţii a Braşovului şi întregea noul front de clădiri al aleii Rudolf (astăzi Bulevardul Eroilor). Pe ultima dintre aceste parcele, aflată între biserica reformată şi palatul Czell (construit 1901), s-a ridicat Hotelul Aro, în 1938-1939, comandat de Asigurarea Românească şi proiectat de arhitecţii Horia Creangă şi Haralamb H. Georgescu. Sub pretextul extinderii acestuia, în anii ’60, Braşovul va suferi cele mai brutale intervenţii în ţesutul urban vechi.

Transilvania în imagini (19)

Brásso – Kronstadt  Kolostor-utca. – Kloster-Gasse. (Braşov – Strada Mânăstirii)

Carte poştală circulată în 1921, colecţia Renascendis

Kloster-Gasse/ Strada Mânăstirii, în prezent Strada Mureşenilor, şi-a luat numele de la mânăstirea dominicană care funcţiona aici, pe amplasamentul bisericii catolice actuale. A mai purtat şi numele de Uliţa Vămii datorită vămii care funcţiona în vecinătatea porţii de acces din capătul estic (Poarta Vămii). Strada era una din arterele principale ale cetăţii Braşovului, strabătând longitudinal oraşul (de la est la vest), asigura accesul către Şchei, dar făcea şi legătura între mai multe târguri.

Clădirea din dreapta imaginii, construită între 1881 şi 1883, a funcţional iniţial ca Palatul Institutului General de Pensii (actualmente Rectoratul Universitătii Transilvania). În colţul stâng al străzii se află Palatul Czell, constuit în 1901, din care imaginea nu surprinde decât un fragment. În plan mai îndepărtat, se vede biserica catolică, edificiu baroc ridicat între 1773 şi 1787, pe locul fostei mânăstiri dominicane. Linia de tramvai, de pe centrul străzii, inaugurată în 1892, facea legatura între Bartolomeu şi Satulung (Săcele), cu un ocol prin Piaţa Sfatului, loc principal de tâguri pe atunci. Pentru construirea ei, în 1891, a fost dârâmată noua Poartă a Vămii (construită pe locul celei medievale în 1838). Deşi denumit „tramvaiul galben” de către locuitori, acesta era un trenuleţ tras de locomotive cu aburi şi, mai târziu, diesel. Linia a fost desfiinţată până în anii ’60.