Transilvania în imagini (117)

Portret de femeie costumată pentru bal
Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1875, atelier Carl Blösz, Kronstadt/ Brassó/ Braşov – colecţia Renascendis

Carl Blösz este un fotograf braşovean mai puţin cunoscut. Născut în Braşov, a studiat arta la Munchen şi Viena. Activitatea de fotograf şi-a desfăsurat-o între 1865 şi 1883, având un atelier pe Johannis Neugasse no. 637, chiar lângă biserică. În paralel s-a ocupat şi de pictură, una din lucrările sale importante fiind altarul bisericii unitariene din Braşov. În ultima parte a vieţii se mută la Galaţi.

Transilvania în imagini (114)

Portret de femeie în costum tradiţional

Fotografie (format CDV), c. 1865, atelier Carl Bömches, Kronstadt/ Braşov/ Brassó – colecţia Renascendis

Carl Bömches este unul din primii fotografi care şi-a deschis un atelier în Braşov, foarte probabil în jurul anului 1860. A activat la aceaşi adresă, Klostergasse 12 (Strada Mânăstirii 12) până spre 1880 când își deschide alte două ateliere în Ploieşti (Strada Bucureşti) şi Buzău. În 1873, Leoplod Adler a lucrat cu Bömches în Braşov.

Femeia al cărei portret vi-l prezentăm astăzi este îmbrăcată într-un costum cu elemente tradiţionale corespunzător epocii. Este foarte probabil să fi vorba despre o româncă din Țara Bârsei (poate chiar din Șcheii Brașovului), dar la fel de bine poate fi vorba despre o femeie dintr-o familie braşoveană înstărită costumată pentru bal, ambele ipoteze fiind valabile în lipsa unor indicii suplimentare.

Transilvania în imagini (113)

„Biserica din Densuș” (Demsus/ Demsdorf)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravura de astăzi, face parte din acelaşi lot prezentat cu mai mult timp în urmă pe blog. Realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”), fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă neapărat pentru calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci mai degrabă prin valoarea documentară a acesteia.

Realizată foarte probabil la sfârşitul secolului al XIX-lea, fotografia surprinde biserica din „sfântul Nicolae” din Densuș la nu foarte mult timp după ce a fost salvată de autorităţile austro-ungare de furia demolatoare spre înnoire a comunităţii locale, înainte de a fi restaurată în numeroase rânduri, dar mai ales înainte de a deveni leagăn al protoromânismului. Dincolo de starea semi ruinată, ceea ce surprinde este învelitoarea de sindrilă suprapusă acoperișului de piatră al naosului.

Transilvania în imagini (110)

Portret de femeie

Fotografie (format 11x21 cm), 1905, atelier Fekete Sándor, Nagyvárad/ Großwardein/ Oradea (Mezötelegd/ Tileagd) – colecţia Renascendis

Un nou portret realizat în atelierul orădean al lui Fekete Sándor, de această dată al unei tinere din Tileagd. De remarcat sunt urmele retuşului aplicat pe cliseu în zona taliei femeii, imediat sub mâna dreaptă.

Text în limba maghiară pe spate:

Emlékul!

a legjobb apánok

szeretö gyermeke

Margit

Mezö-Telegd 1905 majus 10.

(Amintire!

celui mai bun tată

fiica iubitoare

Margit

Tileagd, 10 mai 1905)

Transilvania în imagini (109)

Portretul unui locotenent din regimentele regale maghiare de husari ale armatei austro-ungare

Fotografie lipită pe carton (format 11x20,5 cm), 1910, atelier Fekete Sándor, Nagyvárad/ Großwardein/ Oradea – colecţia Renascendis

Fotografia de astăzi înfăţisează un locotenent dintr-un regiment de husari în uniformă completă şi este datată pe spate, cu creionul, 1910.

Fekete Sándor este unul dintre fotografii orădeni importanţi din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Şi-a început activitatea în jurul anului 1880 şi a colaborat cu Décsey Ilka şi probabil Mezey Lajos în atelierul lui Décsey Ede (tatăl lui Ilka) din actuala stradă Episcop Mihail Pavel nr. 3 (Kőzép utca 8 szám). În 1884 preia atelierul de la fiica lui Décsey ca succesor al acesteia, iar în 1886 se mută pe aceeaşi stradă la numărul 8. Din 1890 a deţinut titlul de fotograf imperial.

Transilvania în imagini (108)

Grup de tineri excursionişti saşi la Râşnov/ Rosenau/ Barcarozsnyó

Fotografie, 25. aprilie 1926 – colecţia Renascendis

Un nou document vizual din colecţia Renascendis care atestă pasiunea saşilor din zonele de munte pentru excursii. De această dată la Râşnov.

Transilvania în imagini (107)

Fortificaţia de la Câlnic/ Kelling/ Kelnek, jud. Alba  

Diapozitiv color, anii '70, colecţia Renascendis

În prim plan donjonul şi un turn.

Transilvania în imagini (106)

Excursionişti saşi din Țara Bârsei/ Burzenland/ Barcaság

Fotografie de grup, anii '20 – colecţia Renascendis

Pentru foarte mulţi saşi din zonele de munte, aşa cum este şi o bună parte a Țarii Bârsei, excursiile pe trasee montane sau plimbările prin pădure erau unele din activităţile preferate de petrecere a timpului liber încă de la mijlocul secolului al XIX-lea şi pe întreg parcursul secolului al XX-lea. Fotografia de astăzi suprinde un astfel de moment, mai exact un popas al unui grup de cel puţin şase excursionişti, în ţinută specifică împrejurării şi perioadei, la un pod peste o ravenă.

Transilvania în imagini (104)

Saşi din Țara Bârsei/ Burzenland/ Barcaság

Fotografie de grup, anii '20-'30, probabil atelier braşovean  – colecţia Renascendis

Fotografie interbelică a unui grup de 7 saşi (trei bărbaţi şi 4 femei) realizată în una din localiţăţile din jurul Braşovului. Bărbatul din stânga poartă haina tradiţională de sărbătoare specifică Țării Bârsei kirchenmantel. Pe rândul de jos, de la stânga spre drepta, este urmat de o tânără confirmată, necăsatorită şi două femei casătorite, în costume tradiţionale deasemenea specifice zonei şi categoriilor sociale.