Transilvania în imagini (67)

Vedere din Codlea/ Zeiden/ Feketehalom

Carte poştală necirculătă, editura Meridiane, anii ’70 – colecţia Renascendis

Vedere parţială asupra Codlei după o fotografie de Al. Mendrea. În prin plan Strada Măgurii, văzută  longitudinal, de la periferie spre biserica evanghelică.  

Transilvania în imagini (63)

Vedere din Râşnov/ Rosenau/ Barcarozsnyó

Carte poştală necirculată, editura Meridiane, anii ’70 – colecţia Renascendis

Vedere spre cetatea Râşnovului de la jumătatea Străzii Bisericii (evanghelice). Fotografie de Alexandru Mendrea.

Transilvania in imagini (46)

Salutări din Homorod – Gruss aus Homorod (Hamruden/ Homoród)/ Baiă – Bad

Carte poştală circulată în 13 august 1940 – colecţia Renascendis

Satul Homorod a fost considerat, de peste un secol, unul dintre cele mai pitoreşti sate săseşti din zona Rupei/ Reps. Coloniştii germani aşezaţi în secolul al XII-lea, au construit în secolul al XIII-lea o interesantă biserică în stil romanic, ulterior fortificată în secolele XV-XVI. Vechiul cor al bisericii a fost înglobat în parterul puternicului turn de apărare vizibil în imaginea de sus şi încă mai păstrează fragmente din fresca de factură romanică. Biserica evanghelică este înconjurată de o incintă rectangulară cu turnuri pe fiecare colţ şi drum de strajă, iar aceasta dublată de un zwinger.

În secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, pe două din laturile zwingerului sunt construite clădiri de uz edilitar. Spre exemplu, clădirea cu un singur nivel, aflată pe colţ, între cele două corpuri de clădire cu etaj, poartă pe fronton inscripţia „Saal”, adică sală de festivităţi/ bal. În fapt, aceste noi construcţii sunt un bun martor al nivelului de dezvoltare al comunităţii al momentul respectiv.

De asemenea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Homorod au funcţionat băi curative care utilizau apele şi nămolul sufuros datorate vulcanilor noroioşi locali. Dezvoltate în timp până la nivelul unei staţiuni balneo-climaterice apreciate la nivel internaţional, băile Homorod (a nu se confunda cu Băile Homorod din judeţul Harghita) au fost închise în 1975, fiind părăsite şi în prezent.

Cartea poştală  a fost expediată în data de 13 august 1940 din Homorod spre Bucureşti.

Text pe spate:

Frumoase salutări din Băile Homorod Rupea.

Transilvania în imagini (41)

Cuplu de tineri saşi din Cristian/ Neustadt, jud. Braşov

Fotografie, anii ’60 – colecţia Renascendis

În anii ’60, după refacerea comunităţilor, în urma distrugerilor celui de-al doilea război mondial, în urma deportărilor din a doua jumătate a anilor ’40, în urma colectivizării şi a naţionalizării, dar până la începutul exodului, saşii se întorc către valorile tradiţionale (în formula în care acestea au fost restabilite iniţial în anii ’30), răspunzând nevoii acute de regenerare şi întărire a idenţităţii etnice în faţa agresiunilor regimului socialist. Tinerii saşi din această perioadă, mulţi dintre ei cu pregătire universitară şi deschideri mai largi decât marea majoritate a populaţiei României din epocă, datorate avantajului limbii germane, sunt în prima linie a acestui fenomen.

Fotografia pe care vi-o împărtăşim astăzi vine în confirmarea celor de mai sus. Cuplul de tineri saşi, în jurul vârstei de 20 de ani, îmbrăcat în costume tradiţionale din Ţara Bârsei, participa, probabil, la o serbare a comunităţii din Cristian/ Neustadt. În fundal se observă turnul bisericii evanghelice din comună.

Text pe spate:

Truetsch Valtraudt.

an I pediatrie

Braşov

Transilvania în imagini (29)

Sächsisch-Regen/ Szászrégen/ Reghinul săsesc (astăzi doar Reghin)

Carte poştală necirculată, 1934 – colecţia Renascendis

Panoramă a Reghinului realizată de pe un deal din vecinătate. În centrul imaginii, în plan îndepărtat, se observă biserica evanghelică.

Transilvania în imagini (20)

Băile Bazna – Bad Bassen – Bázna Fürdő  Vedere generală – Totalansicht – Látkép

Carte poştală necirculată, anii ’20 – colecţia Renascendis

Apele minerale de la Bazna sunt remarcate pentru proprietaţile lor curative încă din secolul al XVIII-lea, când fac obiectul unor investigaţii şi lucrări ştiinţifice. În anul 1814, izvoarele trec în proprietatea Bisericii Evanghelice cu intenţia de a se începe exploatarea sistematică prin construirea unui stabiliment aici. În fapt, primele amenajări se fac în 1835, iar primul stabiliment este ridicat de o societate pe acţiuni din Mediaş, care preia prin concesiune apele, în 1843. Diferite etape de modernizare şi extindere de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea fac din Băile Bazna una dintre cele mai apreciate staţiuni balneare rurale. După naţionalizarea din 1949, staţiunea intră într-o etapă de declin. La două decenii distanţă urmează şi declinul satului, cauzat de exodul masiv al populaţiei săseşti în Germania, început în anii ’60.

Transilvania în imagini (17)

Vedere asupra Pieţii Huet şi a bisericii evanghelice din Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben

Fotografie originală semnată Joseph Fischer, anii ’60-’70 – colecţia Renascendis

Joseph, cel mai tânăr dintre cei doi fraţi Fischer şi-a continuat cu succes activitatea fotografică mult timp după cel de-al doilea război mondial. Fotografia originală, semnată „J. Fischer” pe cartonul suport, pe care vi-o prezentăm astăzi face parte dintr-o serie de peisaje urbane dedicate Sibiului, deja în plină schimbare datorată ambiţiilor de industrializare ale regimului socialist.

 

Semnatură „J. Fischer”

Fotografia este, cel mai probabil, realizată din turnul bisericii catolice sau de la ultimul etaj al unei clădiri opuse, pe diagonală, bisericii evanghelice. La momentul respectiv Piaţa Huet beneficia de existenţa unei vegetaţii mult mai luxuriante, în prezent dispărute. Detaliul bicicletei sprijinte de zidul bisericii, lângă scara de acces în turn, accentuează remarcabil starea de linişte specifică Sibiului în epocă. 

Transilvania în imagini (14)

„Beszterce – Mussolini-utca látképe” (Bistriţa – Vedere a străzii Mussolini/ Bistritz – Blick auf die Mussolini Straße)

Carte poştală necirculată, c. 1940-1944 – colecţia Renascendis

Strada Gheorghe Şincai (fostă Mussolini între 1940 şi 1944 şi la origini Strada Spitalului/ Spitalgasse) este una din principalele străzi vechi ale Bistriţei, care porneşte din piaţa din jurul bisericii evanghelice şi îndreptă spre extremitatea vestică a fostei centuri de fortificaţii a oraşului. Numele vechi al străzii se trage de la spitalul care funcţiona, în epocă, într-o clădire de aici dinspre capătul acesteia. Schimbarea numelui străzii în Mussolini s-a facut în contextul cedării Transilvaniei de Nord, de către Regatul României sub Carol al II-lea, Ungariei fasciste, ca urmare a Dictatului de la Viena.

Fotografia reprodusă de cartea poştală a fost făcută din turnul bisericii catolice.