Transilvania in imagini (46)

Salutări din Homorod – Gruss aus Homorod (Hamruden/ Homoród)/ Baiă – Bad

Carte poştală circulată în 13 august 1940 – colecţia Renascendis

Satul Homorod a fost considerat, de peste un secol, unul dintre cele mai pitoreşti sate săseşti din zona Rupei/ Reps. Coloniştii germani aşezaţi în secolul al XII-lea, au construit în secolul al XIII-lea o interesantă biserică în stil romanic, ulterior fortificată în secolele XV-XVI. Vechiul cor al bisericii a fost înglobat în parterul puternicului turn de apărare vizibil în imaginea de sus şi încă mai păstrează fragmente din fresca de factură romanică. Biserica evanghelică este înconjurată de o incintă rectangulară cu turnuri pe fiecare colţ şi drum de strajă, iar aceasta dublată de un zwinger.

În secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, pe două din laturile zwingerului sunt construite clădiri de uz edilitar. Spre exemplu, clădirea cu un singur nivel, aflată pe colţ, între cele două corpuri de clădire cu etaj, poartă pe fronton inscripţia „Saal”, adică sală de festivităţi/ bal. În fapt, aceste noi construcţii sunt un bun martor al nivelului de dezvoltare al comunităţii al momentul respectiv.

De asemenea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Homorod au funcţionat băi curative care utilizau apele şi nămolul sufuros datorate vulcanilor noroioşi locali. Dezvoltate în timp până la nivelul unei staţiuni balneo-climaterice apreciate la nivel internaţional, băile Homorod (a nu se confunda cu Băile Homorod din judeţul Harghita) au fost închise în 1975, fiind părăsite şi în prezent.

Cartea poştală  a fost expediată în data de 13 august 1940 din Homorod spre Bucureşti.

Text pe spate:

Frumoase salutări din Băile Homorod Rupea.

Transilvania în imagini (20)

Băile Bazna – Bad Bassen – Bázna Fürdő  Vedere generală – Totalansicht – Látkép

Carte poştală necirculată, anii ’20 – colecţia Renascendis

Apele minerale de la Bazna sunt remarcate pentru proprietaţile lor curative încă din secolul al XVIII-lea, când fac obiectul unor investigaţii şi lucrări ştiinţifice. În anul 1814, izvoarele trec în proprietatea Bisericii Evanghelice cu intenţia de a se începe exploatarea sistematică prin construirea unui stabiliment aici. În fapt, primele amenajări se fac în 1835, iar primul stabiliment este ridicat de o societate pe acţiuni din Mediaş, care preia prin concesiune apele, în 1843. Diferite etape de modernizare şi extindere de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea fac din Băile Bazna una dintre cele mai apreciate staţiuni balneare rurale. După naţionalizarea din 1949, staţiunea intră într-o etapă de declin. La două decenii distanţă urmează şi declinul satului, cauzat de exodul masiv al populaţiei săseşti în Germania, început în anii ’60.