Transilvania în imagini (83)

Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben - vedere de pe Strada Turnului spre biserica evanghelică 

Plic pentru fotografii/ clişee fotografice cu reclamă Agfa, c. 1940, „Foto Serviciu”, Bucureşti – colecţia Renascendis

În România anilor ’20 -’40 publicitatea era prezentă mai peste tot şi  avea un rol considerabil în dinamizarea oricărui sector de comerţ. Firme străine sau autohtone deopotrivă îşi adaptau publicitatea specificului pieţei şi apelau la teme şi imagini familiare publicului ţintă. Plicul pentru clişee şi fotografii pe care vi-l prezentăm făcea reclamă produselor fotografice Agfa reproducând o acuarelă cu un peisaj citadin din Sibiu (vedere de pe Strada Turnului spre biserica evanghelică).

Text pe faţa plicului:

Fotografiaţi cu Agfa

Funizorul Curţii Regale

Foto Serviciu

C. Tadeu

Reg. Comerţului No. 953/1939

Bucureşti, II – Str. Nic. Golescu, 16

Telefon 4.69.70

Transilvania în imagini (67)

Vedere din Codlea/ Zeiden/ Feketehalom

Carte poştală necirculătă, editura Meridiane, anii ’70 – colecţia Renascendis

Vedere parţială asupra Codlei după o fotografie de Al. Mendrea. În prin plan Strada Măgurii, văzută  longitudinal, de la periferie spre biserica evanghelică.  

Transilvania în imagini (66)

Vedere din Sighişoara/ Schäßburg/ Segesvár

Carte poştală necirculătă, editura Meridiane, anii ’70 – colecţia Renascendis

Carte poştală după o fotografie făcută din casa parohială evanghelică din Sighişoara spre Turnul Cositorarilor şi Turnul cu Ceas.

Transilvania în imagini (54)

Vedere, Cetatea Bran (Törzburg, Törcsvár)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravura pe care o prezentăm astăzi face parte dintr-un mic lot recent intrat în colecţiile Renascendis. Realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe plansă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”), fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă prin calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci prin valoarea documentară a acesteia. De la sfârşitul secolului al XIX-lea, Antoniu îşi publică şi, implicit, popularizează opera fotografică prin intermediul câtorva albume.

Fotografia cetăţii Bran este făcută din drumul ce vine de la Şimon, până în vama Branului. Dealtfel, clădirile vămii se pot vedea imediat la poalele dealului cetăţii. Fortificaţia este în starea de dinainte renovărilor efectuate de Regina Maria în anii '20. Se poate observa întreg acoperişul peste corpul central, care ulterior a fost deschis pentru amenajarea terasei.

Transilvania în imagini (8)

Tihnă la Sibiu

Vedere de pe strada Mitropoliei spre Johanniskirche (biserica evanghelică sf. Ioan) 
Carte poştală necirculată din anii ’60, editura Meridiane - colecţia Renascendis

Sibiul a fost şi rămâne o destinaţie turistică majoră a Transilvaniei. Festivaluri, concerte şi multe alte evenimente culturale atrag anual zeci de mii de turişti şi contribuie la menţinerea unei imagini de permanentă prospeţime. Cu toate acestea, dincolo de aglomeraţie, forfotă şi schimbare, oraşul şi-a păstrat ritmurile proprii, iar locuitorii şi-au văzut de viaţă fără să se lase tulburaţi. Şi la Sibiu, ca în mai toate destinaţiile turistice de oriunde, poţi găsi locuri care păstreză tihna specifică zonei, adesea la o distanţă de o stradă faţă de tumultul centrului. Un astfel de loc şi moment surprinde cartea poştală pe care v-o împătăşim astăzi, chiar dacă datează din anii ’60 când asaltul turiştilor asupra Sibiului era mai domol.

Chiar şi în prezent, zona adiacentă Johanniskirche este uşor mai restrasă şi liniştită faţă de altele din Sibiu. Construită în 1912, pe locul unei biserici mai vechi, din 1883, demolate, biserica evanghelică sf. Ioan suplinea nevoia comunităţii săseşti pentru un nou lăcaş de cult. Astăzi, deşi acest primar rol s-a pierdut în urma exodului saşilor, în jurul Johanniskirche se concentrează importante instituţii de cultură germană şi evanghelică – Centrul de Cultură şi Dialog „Friedrich Teutsch” şi Muzeul Bisericii Evanghelice C. A. Din România – care funcţionează în clădirile fostului orfelinat evanghelic.