Transilvania în imagini (115)

Anna, Regina şi Lischen

Fotografie (format 9x13 cm – tip carte poştală), iulie 1914, atelier Eugen Lieblich, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis

Portet de grup al trei tinere săsoaice din două sate sibiene (Șoala şi Moardăș) în ţinute cotidiene de factură tradiţională. Fotografia este imprimată pe suport de tip carte poştală, fiind scrisă, dar nu şi expediată. Textul de pe verso conţine câteva abateri de la ortografia limbii germane, cât şi un nume redat greşit (Erhmann în loc de Ehrmann – aşa cum apare pe broderia şorţului personajului central).

Text pe verso:

Hermannstadt in Juli 1914

Zum Evigen Erinerung an meine beide liebe Freundinen Regina u Lischen Erhmann aus Schaal.

Anna Schneider

Mardisch

Sibiu în iulie 1914

În veșnica amintire a celor două iubite prietene ale mele Regina şi Lischen Ehrmann din Șoala.

Anna Schneider

Moardăș

Transilvania în imagini (82)

Braşov/ Kronstadt/ Brassó - Vedere generală

Carte poştală scrisă şi datată 13 septembrie 1928 – colecţia Renascendis

Vedere asupra cetăţii Braşovului şi a cartierului Șchei.

Text pe verso:

Îţi trimitem cele mai dragi salutări.

Marioara şi Vasile

13 sept. 928

Transilvania în imagini (79)

Cisnădioara lângă Sibiu/ Michelsberg bei Hermannstadt

Foto orig. E. Fischer, Sibiu, 1943

Carte poştală scrisă şi datată 15 septembrie 1944 – colecţia Renascendis

Vedere asupra Cisnădioarei cu o imagine pitorească a cetăţii şi a bisericii romanice de pe deal proiectată pe fundalulspectaculos al munţilor Făgăraş.

Fotograful sibian Emil Fischer (1873-1965) îşi începe activitatea fotografică în Sibiu în anul 1897, devenind în scurt timp un nume cunoscut şi foarte apreciat. De-a lungul timpului a abordat o gamă foarte largă de subiecte, atât în fotografia de studio, cât şi în cea de teren. Se remarcă o serie consistentă de peisaje urbane şi rurale, fotografii de monumente şi fotografii etnografice, bună parte fiind dedicate zonei de locuire săsească şi populaţiei sale. Un număr important din aceste producţii fotografice au fost publicate sub formă de albume sau cărţi poştale, fie în colaborare cu Asociaţia ASTRA sau Muzeul Brukenthal, fie independent, aşa cum este şi cazul cărţii poştale de astăzi.

Transilvania în imagini (59)

Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben

„Turnul electric” (Turnul Sfatului)/ Ratturm/ Tanácstorony

Carte poştală circulată, c. 1940 – colecţia Renascendis

Turnul Sfatului este unul din monumentele emblematice ale Sibiului care, fără îndoială, nu are nevoie de multă prezentare. Construit până la invazia mongolă din 1241, ca poartă a celui de-al doilea inel de fortificaţii al oraşului, turnul a suferit numeroase modificări şi reconstrucţii până spre mijlocul secolului al XIX-lea. Numele de „Turnul Sfatului” se datorează clădirii vechii primării a Sibiului, care se află în vecinătate.

În 1906, cadranele ceasului sunt schimbate cu unele de sticlă pentru a putea fi iluminate electric pe timp de noapte, de aici şi denumirea de „Turnul electric” folosită pe cartea poştală.

Transilvania în imagini (53)

Ighişfalău – Eibesdorf (astăzi Ighişu Nou)/ Cetatea bisericei – Kirchenburg

Foto orig. E. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1936 – colecţia Renascendis

Astăzi vă prezentăm o nouă carte poştală care reproduce o fotografie  din seriile fraţilor Fischer dedicate monumentelor Transilvaniei, de această dată fiind vorba de o fotografie semnată de Emil Fischer. Despre producţia fotografică a fraţilor Fischer am mai fost discutat AICI şi AICI.

Biserica evanghelică fortificată din Ighişu Nou, jud. Sibiu a fost considerată una dintre cele mai pitoreşti din zona Mediaşului şi a fost subiectul a numeroase fotografii, cărţi poştale, gravuri, desene sau picturi dealungul timpului.

Construită în secolul al XIV-lea, biserica hală a fost adăugită până în secolul al XVIII-lea. încă din secolul al XV-lea edificiul a fost supus lucrărilor de fortificare. Masivul turn-clopotniţă poziţionat la capătul vestic al navei, de aceaşi lăţime cu această, a fost adaptat în scop de apărare, la fel şi corul a fost supraînălţat pentru amenajarea unei galerii de tragere. Din secolul al XVI-lea, biserica este înconjurată cu un zid de apărare prevăzut cu turnuri şi drum de strajă.

Transilvania în imagini (35)

Brásso – Kronstadt/ Postarét – Postwiese (Braşov – Livada Poştei)

Carte poştală circulată în 1911 – colecţia Renascendis

Vedere spre parcul din Livada Poştei, în prim plan, şi spre elegantele vile de la începutul Şirului Livezii, în plan secund.

Cartea poştală a fost expediată în 28 august 1911 de la Braşov spre Iaşi.

Text pe spate:

Iubiţilor,

Veştile ce ne daţi sunt destul de întristătoare, dar cum toate sunt de la Dzeu, ce e de făcut. Răbdare în aşteptarea timpurilor mai bune. Ne bucurăm însă că sunteţi sănătoşi şi că expresul v’a adus cu bine acasă – Sperăm că în cursul acestei săptămâni să ne vedem – până atunci cu bine şi sănătate – H. Aurescu

Transilvania în imagini (33)

Hălchiu – Cazarmă/ Heldsdorf – Kaserne

Carte poştală necirculată, anii ’20 -’30 – colecţia Renascendis

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, autorităţile imperiale duc o politică susţinută de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii militare în Transilvania.  Ţara Bârsei ocupă un loc aparte în acest proiect dat fiind importanţa sa în controlarea căilor de acces spre şi dinspre cu Ţara Românească şi Moldova, încă posesiuni otomane. O serie întreagă de unităţi militare sunt înfiinţate, în special de cavalerie şi artilerie, şi implicit sunt construite cazărmi pentru acestea. În această categorie intră şi cazarma de cavalerie din Halchiu, construită în 1865 pe Türkgasse, în prezent abandonată.

Transilvania în imagini (21)

Codlea – Zeiden – Feketehalom

Carte poştală necirculată, anii '20 – colecţia Renascendis

Vedere de pe strada Lungă (Langgasse) spre biserica evanghelică. În centru se află vechea clădire a primăriei, construită între 1829 şi 1830, şi turnul cu ceas al fortificaţiei bisericii evanghelice. În partea stângă este surprinsă, parţial, clădirea fostului han „Zur Schwarzburg” („La Cetatea Neagră”), construită între 1910-1911. 

Inscripţia de fondare de pe frontonul clădirii vechii primării

Transilvania în imagini (16)

Poarta a IV-a (cunoscută şi ca „Poarta Nouă” sau „Poarta Episcopului”) a cetăţii Alba Carolina – Alba Iulia/ Karlsburg/ Gyulafehérvár

Carte poştală necirculată, anii ’50 – colecţia Renascendis

Poarta a IV-a, cunoscută şi ca „Poarta Nouă” sau „Poarta Episcopului”, este una din porţile baroce monumentale, bogat ormanentate sculptural, ale cetaţii (de tip Vauban) Alba Carolina. Aflată pe latura vestică a fortificaţiei, la mijlocul curtinei dintre Bastionul Trinitarienilor şi Bastionul sf. Mihail, în imediata apropiere a catedralei catolice şi a celei ortodoxe, Poarta a IV-a asigura accesul prin podul mobil de peste şanţul bastioanelor către Ravelinul sf. Mihail. Desupra porţii se află o clădire destinată inţial corpurilor de gardă.

Ornamentele sculpturale al portalului urmează acelaşi stil ca şi la celelalte porţi monumentale ale cetăţii. Două coloane decorate cu atlanţi flanchează stema imperială austriacă, aplasată deasupra arcturii pe a cărei cheie de boltă este figurată o mască grotescă. 

Transilvania în imagini (14)

„Beszterce – Mussolini-utca látképe” (Bistriţa – Vedere a străzii Mussolini/ Bistritz – Blick auf die Mussolini Straße)

Carte poştală necirculată, c. 1940-1944 – colecţia Renascendis

Strada Gheorghe Şincai (fostă Mussolini între 1940 şi 1944 şi la origini Strada Spitalului/ Spitalgasse) este una din principalele străzi vechi ale Bistriţei, care porneşte din piaţa din jurul bisericii evanghelice şi îndreptă spre extremitatea vestică a fostei centuri de fortificaţii a oraşului. Numele vechi al străzii se trage de la spitalul care funcţiona, în epocă, într-o clădire de aici dinspre capătul acesteia. Schimbarea numelui străzii în Mussolini s-a facut în contextul cedării Transilvaniei de Nord, de către Regatul României sub Carol al II-lea, Ungariei fasciste, ca urmare a Dictatului de la Viena.

Fotografia reprodusă de cartea poştală a fost făcută din turnul bisericii catolice.

Transilvania în imagini (12)

„Ţărance săseşti din Lechinţa/ Sächsische Bäuerinnen vor der Kirche in Lechnitz”

Foto orig. J. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1941 – colecţia Renascendis

Între fotografiile cu temă etnografică ale fraţilor Fischer dedicate saşilor, se regăseşte o serie deosebită din ţinutul Bistriţei/ Nösnerland. Calitatea şi frumuseţea acestor producţii fotografice, popularizate prin intermediul cărţilor poştale, grăiesc prin sine. Mai mult, sunt un martor elecvent al stării comunităţiilor săseşti pe care le surprind în epocă.

Imaginea ne oferă o nouă ocazie de a observa rânduiala proverbială a saşilor, exprimată chiar şi la nivel vestimentar. Cele saşe personaje, fotografiate în faţa bisericii evanghelice din Lechinţa/ Lechnitz, reprezintă două categorii sociale şi de vârstă. În stânga, sunt două tinere femei măritate, statutul lor fiind evidenţiat prin boneta (Haube) pe care o poartă. Grupul de patru fete din jumătatea dreaptă a fotografiei, care poartă pe cap un cilindru învelit în catifea (Borten), se alfă la o vârstă între momentul confirmării şi cel al căsătoriei. Costumul tradiţional săsesc de sărbătoare din multe sate ale ţinutului Bistriţei este foarte apropiat de cel al patricienelor din secolul al XVIII-lea, de unde a preluat mare parte din elemente, pe care ulterior le-a conservat cu destul de multă fidelitate.

O altă frumoasă carte poştală din această serie, ba chiar parţial cu aceleaşi personaje, o puteţi găsi pe pagina Poveştilor Săseşti: 

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=290975481064415&set=a.154913638003934.1073741828.139822752846356&type=1&relevant_count=1

Transilvania în imagini (9)

„Ţărancă săsească din Şelimbăr/ Gebockelte Bäuerin aus Schellenberg”

Foto orig. J. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1941 – colecţia Renascendis

Un capitol important din istoria artei fotografice transilvănene aparţine fotografilor sibieni, fraţii Emil (1873-1965) şi Joseph (1898-1985) Fischer. Cel mai mare dintre fraţi, Emil, îşi începe activitatea fotografică în Sibiu în anul 1897, unde se bucură de o mare apreciere. Joseph, fratele mai mic, dar şi mai puţin cunoscut dealtfel, se alătură primului în 1914.

Cei doi au abordat o paletă foarte largă de subiecte, atât în fotografia de studio, cât şi în cea de teren. Dintre acestea se remarcă o serie consistentă de peisaje urbane şi rurale, fotografii de monumente şi fotografii etnografice, bună parte fiind dedicate zonei de locuire săsească şi populaţiei de aici. Un număr important din aceste producţii fotografice au fost publicate sub formă de albume sau cărţi poştale, fie în colaborare cu Asociaţia ASTRA sau Muzeul Brukenthal, fie independent, aşa cum este şi cazul cărţii poştale de astăzi.

Transilvania în imagini (8)

Tihnă la Sibiu

Vedere de pe strada Mitropoliei spre Johanniskirche (biserica evanghelică sf. Ioan) 
Carte poştală necirculată din anii ’60, editura Meridiane - colecţia Renascendis

Sibiul a fost şi rămâne o destinaţie turistică majoră a Transilvaniei. Festivaluri, concerte şi multe alte evenimente culturale atrag anual zeci de mii de turişti şi contribuie la menţinerea unei imagini de permanentă prospeţime. Cu toate acestea, dincolo de aglomeraţie, forfotă şi schimbare, oraşul şi-a păstrat ritmurile proprii, iar locuitorii şi-au văzut de viaţă fără să se lase tulburaţi. Şi la Sibiu, ca în mai toate destinaţiile turistice de oriunde, poţi găsi locuri care păstreză tihna specifică zonei, adesea la o distanţă de o stradă faţă de tumultul centrului. Un astfel de loc şi moment surprinde cartea poştală pe care v-o împătăşim astăzi, chiar dacă datează din anii ’60 când asaltul turiştilor asupra Sibiului era mai domol.

Chiar şi în prezent, zona adiacentă Johanniskirche este uşor mai restrasă şi liniştită faţă de altele din Sibiu. Construită în 1912, pe locul unei biserici mai vechi, din 1883, demolate, biserica evanghelică sf. Ioan suplinea nevoia comunităţii săseşti pentru un nou lăcaş de cult. Astăzi, deşi acest primar rol s-a pierdut în urma exodului saşilor, în jurul Johanniskirche se concentrează importante instituţii de cultură germană şi evanghelică – Centrul de Cultură şi Dialog „Friedrich Teutsch” şi Muzeul Bisericii Evanghelice C. A. Din România – care funcţionează în clădirile fostului orfelinat evanghelic.

Transilvania în imagini (6)

Nuntă săsească la Vulcan în Ţara Bârsei/ Sächsiche Hochzeit aus Wolkendorf im Bürzenland

Carte poştală necirculată, sfârşitul anilor ’20 - colecţia Renascendis

La saşi, nunta nu este numai un eveniment al familiei şi al apropiaţilor, ci un eveniment în care este implicată o bună parte din comunitate. Încă din secolul al XVI-lea, organizarea nunţilor a fost reglementată în scris, fiind o responsabilitate a Vecinătăţilor în tot spaţiul de locuire săsească. Mai mult decât o sărbătoare, nunta era un factor important de coeziune comunitară bazată pe ajutor reciproc.

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fanfara este o prezenţă constantă la toate evenimentele importante din existenţa comunităţilor săseşti, fie ele nunţi, serbări sau înmormântări. În constituirea unui alai sau cortegiu, fanfara este cea care deschide drumul şi este urmată de restul participanţilor conform unui ordini clare, aşa cum putem vedea şi în imaginea de mai sus.

Momentul imortalizat datează din anii ’20, când costumul tradiţional de sărbătoare era abandonat de către mulţi (în special de către bărbaţi) în favoarea hainelor „orăşeneşti”. Oricum, de pe întreg teritoriul de locuire săsească, portul tradiţional din Ţara Bârsei este cel mai modernizat/ simplificat, consecinţă a nivelului ridicat de urbanizare al aşezărilor de aici.

Transilvania în imagini (4)

Tartlau – Schulen und Feuerwehrdepot/ Prejmer – Şcolile şi staţia de pompieri

Carte poştală necirculată, c. 1916-1917 – colecţia Renascendis

  

Prejmerul este una din destinaţiile turistice principale pentru cei care vizitează Ţara Bârsei, precum şi un important punct de plecare pentru oricine vrea să se familiarizeze cu civilizaţia săsească. Evident, principala atracţie este biserica evanghelică cu ampla ei fortificaţie, dar un ochi atent poate descoperi în localitate şi alte elemente de patrimoniu deosebite.

Cartea poştală, datând probabil din 1916-1917, imortalizează un complex de clădiri care, din fericire, s-a păstrat în stare bună până în prezent: şcolile şi staţia de pompieri.

Amplasate central, pe şoseaua principală vis-a-vis de biserică, cele trei corpuri ale şcolii au fost ridicate între 1846-1848 (inscripţia de fondare de mai jos încă mai exista pe corpul contral cu câţiva ani în urmă, dar e posibil să nu fi supravieţuit renovărilor recente). La fel ca în majoritatea covârşitoare a aşezărilor săseşti, şi în Prejmer învăţământul are o tradiţie lungă, prima informaţie despre existenţa unei şcoli datând din 1460. Mai mult, in interiorul fortificaţiei ce înconjoară biserică a fost amenajată încă din secolul al XVII-lea o sală de clasă pentru cazul asediilor prelungite.

Inscripţia de fondare de pe corpul central al şcolii (în anul 2006)

Incendiile au reprezentat pentru satele săseşti, ca pentru oricare altele dealtfel, unul dintre cele mai mari pericole încă de la început. Puţine aşezări săseşti nu au trecut, dealungul existenţei lor, printr-un incendiu devastator. Grija pentru prevenirea incendiilor şi pentru o intervenţie eficientă în cazul producerii acestora este vizibilă chiar din cele mai vechi statute de Vecinătate. Până în spre sfârşitul secolului al XIX-lea Vecinătăţile erau structurile responsabile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru refacerea proprietăţilor distruse de acestea. Odată cu dezvoltatea edilitară, inţial în oraşe, iar ulterior şi în aşezările mai mari au fost înfiinţate servicii comunale de pompieri voluntari. În Prejmer acesta a fost înfiinţat în 1882, aşa cum menţionează inscripţia de pe steagul pompierilor păstrat în biserica evanghelică până în prezent.

Clădirea staţiei de pompieri din Prejmer este o apariţie inedită în peisajul arhitectural rural din Transilvania. Clădirea a fost probabil construită spre mijlocul secolului al XIX-lea, într-un stil asemănător şcolii şi foarte probabil nu a avut de la început această destinaţie. Odată cu înfiinţarea serviciului comunal de pompieri şi achiziţionării utiliajelor rulante de stingere a incendiilor, clădirea a fost modificată pentru a le adăposti şi pentru a facilita accesul rapid al acestora. În imaginea de mai jos se pot observa fostele porţi de acces, în prezent zidite. Elementul arhitectural care face staţia din Prejmer complet deosebită este turnul de veghe („foişorul de foc”). Aspectul suprizător pe care îl dă ansamblului este mai apropiat de cel al unei geamii dobrogene decât de oricare alt tip de construcţie transilvăneană. Cel mai probabil, turnul a fost ridicat după 1882.

Clădirea fostei staţii de pompieri (în anul 2006)

Transilvania în imagini (2)

Rosenau Barcza-Rozsnyó – Marktplatz (Râşnov – Piaţa târgului)
Carte poştală circulată în 1913 – colecţia Renascendis

În anul 1911 se constituie societatea pe acţiuni „Uzina Electrică Râşnov” (Rosenauer Elektricitätswerks Aktiengesellschaft), un proiect care viza construirea primei uzine electrice din Ţara Bârsei, care să asigure necesarul de energie electrică pentru iluminatul public şi domestic, dar şi pentru consumul industrial al comunităţilor din Râşnov şi Cristian. Iniţiativa aparţine administraţiei săseşti, dar se bucură şi de participarea capitalului românesc local, fiind un bun exemplu de colaborare între cele două etnii.

În scurt timp, Râşnovul devine prima localitate din Ţara Bârsei racordată la o reţea de producţie şi distribuţie a energiei electrice.

Cartea poştală, circulată în 1913, aşa cum o demonstrează ştampila poştală de pe verso, surprinde perfect noutatea electricităţii: stâlpul de iluminat din piaţă, stâlpii de curent de pe latura dreaptă care coboară pe Strada Izvorului/ Springgasse, racordurile prezente pe acoperişurile clădirilor.

Totodată, avem posibilitatea de a vedea piaţa centrală din Raşnov aşa cum puţine imagini cunoscute o amintesc. Nu după mult timp vor apărea primele amenajări peisagistice ale secolului al XX-lea – plantările de copaci în centru şi apoi, în a doua jumătate a secolului, amenajarea micului parc care există şi în prezent, piaţa pierzându-şi scopul de bază, cel de spaţiu pentru târguri. De reţinut este şi prezenţa vechii porţi de acces în curtea bisericii evanghelice, adosată fostei Case a Sfatului (Rath-Hauß cum menţionează o inscripţie greu vizibilă). Poarta va fi demolată după 1950 în urma unor lucrări edilitare.