Transilvania în imagini (79)

Cisnădioara lângă Sibiu/ Michelsberg bei Hermannstadt

Foto orig. E. Fischer, Sibiu, 1943

Carte poştală scrisă şi datată 15 septembrie 1944 – colecţia Renascendis

Vedere asupra Cisnădioarei cu o imagine pitorească a cetăţii şi a bisericii romanice de pe deal proiectată pe fundalulspectaculos al munţilor Făgăraş.

Fotograful sibian Emil Fischer (1873-1965) îşi începe activitatea fotografică în Sibiu în anul 1897, devenind în scurt timp un nume cunoscut şi foarte apreciat. De-a lungul timpului a abordat o gamă foarte largă de subiecte, atât în fotografia de studio, cât şi în cea de teren. Se remarcă o serie consistentă de peisaje urbane şi rurale, fotografii de monumente şi fotografii etnografice, bună parte fiind dedicate zonei de locuire săsească şi populaţiei sale. Un număr important din aceste producţii fotografice au fost publicate sub formă de albume sau cărţi poştale, fie în colaborare cu Asociaţia ASTRA sau Muzeul Brukenthal, fie independent, aşa cum este şi cazul cărţii poştale de astăzi.

Transilvania în imagini (24)

Amintire din cetatea Sighişoarei

Fotografie, 8 ianuarie 1962 – colecţia Renascendis

Vedere spre turnul cu ceas de pe Strada Turnului

Încă de la începutul secolului al XX-lea, Sighişoara a fost o atracţie turistică, chiar dacă nu a atras de la început mii de turişti anual. Până spre mijlocul anilor ’90, partea veche a aşezării, atât Oraşul de Sus cât şi Oraşul de Jos, nu şi-a subordonat niciodată existenţa industriei turismului. Locul şi-a păstrat specificul, iar locuitorii şi-au urmat viaţa de zi cu zi nederanjaţi, până de curând, ceea ce şi făcea din Sighişoara un loc aparte, dincolo de istorie, artă sau arhitectură. Un astfel de moment simplu, o amintire a stării pierdute, surprinde şi această fotografie făcută de un grup de turişti transilvăneni în 8 februarie 1962.

Transilvania în imagini (21)

Codlea – Zeiden – Feketehalom

Carte poştală necirculată, anii '20 – colecţia Renascendis

Vedere de pe strada Lungă (Langgasse) spre biserica evanghelică. În centru se află vechea clădire a primăriei, construită între 1829 şi 1830, şi turnul cu ceas al fortificaţiei bisericii evanghelice. În partea stângă este surprinsă, parţial, clădirea fostului han „Zur Schwarzburg” („La Cetatea Neagră”), construită între 1910-1911. 

Inscripţia de fondare de pe frontonul clădirii vechii primării

Transilvania în imagini (16)

Poarta a IV-a (cunoscută şi ca „Poarta Nouă” sau „Poarta Episcopului”) a cetăţii Alba Carolina – Alba Iulia/ Karlsburg/ Gyulafehérvár

Carte poştală necirculată, anii ’50 – colecţia Renascendis

Poarta a IV-a, cunoscută şi ca „Poarta Nouă” sau „Poarta Episcopului”, este una din porţile baroce monumentale, bogat ormanentate sculptural, ale cetaţii (de tip Vauban) Alba Carolina. Aflată pe latura vestică a fortificaţiei, la mijlocul curtinei dintre Bastionul Trinitarienilor şi Bastionul sf. Mihail, în imediata apropiere a catedralei catolice şi a celei ortodoxe, Poarta a IV-a asigura accesul prin podul mobil de peste şanţul bastioanelor către Ravelinul sf. Mihail. Desupra porţii se află o clădire destinată inţial corpurilor de gardă.

Ornamentele sculpturale al portalului urmează acelaşi stil ca şi la celelalte porţi monumentale ale cetăţii. Două coloane decorate cu atlanţi flanchează stema imperială austriacă, aplasată deasupra arcturii pe a cărei cheie de boltă este figurată o mască grotescă.