Transilvania în imagini (79)

Cisnădioara lângă Sibiu/ Michelsberg bei Hermannstadt

Foto orig. E. Fischer, Sibiu, 1943

Carte poştală scrisă şi datată 15 septembrie 1944 – colecţia Renascendis

Vedere asupra Cisnădioarei cu o imagine pitorească a cetăţii şi a bisericii romanice de pe deal proiectată pe fundalulspectaculos al munţilor Făgăraş.

Fotograful sibian Emil Fischer (1873-1965) îşi începe activitatea fotografică în Sibiu în anul 1897, devenind în scurt timp un nume cunoscut şi foarte apreciat. De-a lungul timpului a abordat o gamă foarte largă de subiecte, atât în fotografia de studio, cât şi în cea de teren. Se remarcă o serie consistentă de peisaje urbane şi rurale, fotografii de monumente şi fotografii etnografice, bună parte fiind dedicate zonei de locuire săsească şi populaţiei sale. Un număr important din aceste producţii fotografice au fost publicate sub formă de albume sau cărţi poştale, fie în colaborare cu Asociaţia ASTRA sau Muzeul Brukenthal, fie independent, aşa cum este şi cazul cărţii poştale de astăzi.

Transilvania în imagini (58)

Culorile toamnei la Sighişoara/ Schäßburg/ Segesvár

Ulei pe carton, autor neidentificat, 1970 – colecţia Renascendis

Peisajele de toamnă au fost un subiect preferat de mulţi pictori de-a lungul ultimilor 150 de ani. Culorile vegetaţiei, lumina deosebită au fost elemente care au inspirat lucrări mai mult sau mai puţin reuşite. Pentru artiştii autohtoni, Transilvania a oferit, datorită reliefului şi aşezărilor sale pitoreşti, imagini ale naturii neatinse sau peisaje în care urbanul se suprapune adesea câmpurilor şi dealurilor.

Lucrarea pe care vi-o prezentăm astăzi este realizată în 1970, de un pictor neidentificat nefiind semnată, şi redă un peisaj din Sighişoara dintr-o perspectivă destul de rar întâlnită. Vederea este luată de pe deal, din exteriorul fortificaţiei, în zona Turnului Cositorarilor şi suprinde invenitabilul Turn cu Ceas şi o serie de clădiri de la poalele oraşului vechi.

Transilvania în imagini (40)

Balán Sz. Domokosnál/ Balan bei Domokos (Bălan lângă Sândominic, astăzi oraşul Bălan, jud. Harghita)

Gravură colorată după un desen de Ludwig Rohbock, Darmstadt, 1864 – colecţia Renascendis

Pe parcursul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, ca şi mai înainte, Transilvania este o destinaţie de călătorie atractivă pentru o serie de englezi, francezi, germani sau austrieci, care îşi publică jurnalele de călătorie imediat ce aceastea se încheie. În special de la mijlocul secolului al XIX-lea, relatările de călătorie sunt publicate în serii, caiete sau volume dedicate în periodice europene de largă răspândire, sunt din ce în ce mai detaliate şi oferă informaţii utile altor potenţiali călătorie, dar mai ales sunt insoţite de gravuri ale locurilor vizitate (peisaje, portrete de localnici, monumente, scene comice etc.).

Acesta este şi cazul gravurii pe care o prezentăm astăzi, care este o ilustraţie a lucrării geografului maghiar Hunfalvy János, Ungarn und Siebenbürgen in malerischen Original – Ansichten. Ihrer interessantesten Gegenden, Stadte Badeorte, Kirchen, Bürgen, Palaste und sonstigen Baudenkmaler alter und neuer Zeit[1] (Ungaria şi Transilvania în vederi pitoreşti originale ale zonelor celor mai interesante, localităţi de vilegiatură, biserici, castele, palate şi alte monumente din timpuri vechi şi noi), secţiunea a II-a, volumul 3 dedicat Transilvaniei, apărută în 1864 la Darmstadt (tipografie şi editare Gustav Georg Lange). Placa de gravură a fost realizată de J. M. Kolb după un desen de Ludwig Rohbock.

Bălan de lângă Sândominic a fost o aşezare minieră, specializată în extracţia şi reducerea minereurilor de fier şi cupru. Gravura surprinde exact infrastructura industrială de secol XIX laolată cu ce, probabil, sunt nişte locuinţe muncitoreşti. Evident, imaginea este un peisaj romantic, anumite elemente nefiind probabil întocmai cu realitatea, dar, în mare, impresia asupra realităţii din perioadă este îndeanjuns de exactă.

---

[1] Vezi şi Anca-Maria Zamfir, Braşovul într-o relatare de călătorie în secolul al XIX-lea, în Ţara Bârsei, nr. 12, Braşov, 2013, pp. 341-351.