Transilvania în imagini (40)

Balán Sz. Domokosnál/ Balan bei Domokos (Bălan lângă Sândominic, astăzi oraşul Bălan, jud. Harghita)

Gravură colorată după un desen de Ludwig Rohbock, Darmstadt, 1864 – colecţia Renascendis

Pe parcursul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, ca şi mai înainte, Transilvania este o destinaţie de călătorie atractivă pentru o serie de englezi, francezi, germani sau austrieci, care îşi publică jurnalele de călătorie imediat ce aceastea se încheie. În special de la mijlocul secolului al XIX-lea, relatările de călătorie sunt publicate în serii, caiete sau volume dedicate în periodice europene de largă răspândire, sunt din ce în ce mai detaliate şi oferă informaţii utile altor potenţiali călătorie, dar mai ales sunt insoţite de gravuri ale locurilor vizitate (peisaje, portrete de localnici, monumente, scene comice etc.).

Acesta este şi cazul gravurii pe care o prezentăm astăzi, care este o ilustraţie a lucrării geografului maghiar Hunfalvy János, Ungarn und Siebenbürgen in malerischen Original – Ansichten. Ihrer interessantesten Gegenden, Stadte Badeorte, Kirchen, Bürgen, Palaste und sonstigen Baudenkmaler alter und neuer Zeit[1] (Ungaria şi Transilvania în vederi pitoreşti originale ale zonelor celor mai interesante, localităţi de vilegiatură, biserici, castele, palate şi alte monumente din timpuri vechi şi noi), secţiunea a II-a, volumul 3 dedicat Transilvaniei, apărută în 1864 la Darmstadt (tipografie şi editare Gustav Georg Lange). Placa de gravură a fost realizată de J. M. Kolb după un desen de Ludwig Rohbock.

Bălan de lângă Sândominic a fost o aşezare minieră, specializată în extracţia şi reducerea minereurilor de fier şi cupru. Gravura surprinde exact infrastructura industrială de secol XIX laolată cu ce, probabil, sunt nişte locuinţe muncitoreşti. Evident, imaginea este un peisaj romantic, anumite elemente nefiind probabil întocmai cu realitatea, dar, în mare, impresia asupra realităţii din perioadă este îndeanjuns de exactă.

---

[1] Vezi şi Anca-Maria Zamfir, Braşovul într-o relatare de călătorie în secolul al XIX-lea, în Ţara Bârsei, nr. 12, Braşov, 2013, pp. 341-351.

Un obiect pe săptămână (16)

Cahlă, sfârşitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, Secuime (Chişmed, jud. Harghita ?)- colecţia Renascendis

Dimensiune: L:33,5 cm; LA:22,5 cm; A:3 cm

Material: lut, angobă albă (caolin), pigmenţi albastru-cobalt, roz, verde, maro închis şi galben, smalţ transparent incolor

Tehnică de realizare: frământare, modelare manuală, presare în tipar, uscare, angobare, decorare cu pensula, smălţuire, ardere oxidantă în cuptor

Descriere: cahlă dreptunghilară, decorată în relief cu motive fitomorfe pictate în albastru-cobalt, roz, verde, maro închis şi galben pe fond alb-gălbui. Motivul principal este un pom al vieţii, care porneşte dintr-un ghiveci - decorat la rândul său cu o floare. Cele două vrejuri care îl constituie au flori roz şi frunze albastre dispuse pe tulpini verzi-maron şi se unesc într-o cunună încheiată în partea superioară cu o fundă. Pe faţa piesei, în fundal, sunt profilate patru coloane, grupate câte două, care au la extremităţi câte două crengi de stejar cu ghindă şi frunze unite la cozi.

O serie de cahle similare, întâlnite în cantităţi foarte mari, au fost atribuite de majoritatea literaturii de specialitate centrului de producţie Chişmed din jud. Harghita şi au fost datate spre mijlocul secolului al XIX-lea. Spre deosebire de această cahlă, decorul pieselor menţionate este mult mai simplu, mai slab imprimat şi limitat din punct de vedere cromatic (sunt folosite doar culorile albastru şi verde). Mai mult, în aproape toate cazurile pictura este realizată foarte neglijent, lucru ce este în concordanţă cu o producţie numeroasă destinată, în special, gospodăriilor ţărăneşti. Atenţia la detaliu, gama cromatică utilizată, calitatea generelă a realizării, laolătă cu factura stilistică barocă, indică pentru această cahlă o datare ceva mai timpurie şi o utilizare într-un mediu social mai pretenţios. Cel mai probabil, data producţiei este undeva la sfârşitul secolului al XVIII-lea, acest tip foarte rar de cahlă fiind un precursor al producţiilor similare de la mijlocul secolului la XIX-lea. Totodată, există suficiente indicii pentru a presupune că face parte dintr-un lot destinat unor comanditari înstăriţi, fie din mediul rural, fie din categoria nobililor de ţară.

Dacă ai un obiect similar pe care l-ai putea dona Centrului de Studii Medievale şi Moderne din Felmer, te rugăm scrie-ne la adresa radu.barla@renascendis.org. Află mai multe AICI.