Se afișează postările cu eticheta angoba. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta angoba. Afișați toate postările

vineri, 18 iulie 2014

Un obiect pe săptămână (23)

Farfurie decorativă, ceramică de tip Haţeg, a doua jumătate a secolului al XIX-lea – colecţia Renascendis


Dimensiune: D: 26 cm; A: 3,2 cm

Material: lut, angobă de culoare maro, pigment bleu-albătrui, verde, alb, brun-roşcat şi brun-închis, smalţ plombifer (transparent)

Tehnică de realizare: frământare, modelare manuală la roata olarului, uscare, angobare, decorare, smălţuire, ardere oxidantă în cuptor


Descriere: farfurie plată, realizată dintr-o pastă de lut de foarte bună calitate, având buza lată, ondulată prin răsfrângere la intervaluri de aproximativ 3 cm. Decorul policrom marmorat este realizat prin aplicarea pigmenţilor pe suprafaţa vasului cât timp acesta era încă învârtit pe roata olarului, astfel încât să se obţină întrepătrunderea. Gama cromatică a decorului cuprinde culorile bleu-albătrui, verde, alb şi nuanţe de brun de la brun-roşcat la brun-închis.

Acest tip de decor a fost practicat de olarii din centrele haţegane încă din secolul al XVIII-lea, fiind folosit pentru decorarea unei game largi de vase de uz comun (ulcioare, oale, căni, borcane, farfurii etc.). În mod uzual, în decorarea farfuriilor, pigmenţii sunt dispuşi liniar, într-o singură direcţie, unindu-se într-un capăt. Farfuria pe care o prezentăm astăzi, care are mai degrabă un scop decorativ decât practic, nu se înscrie în această rutină, fiind o piesă deosebită şi din acest motiv. Deja în secolul al XIX-lea, decorul marmorat este preluat în majoritatea atelierelor româneşti şi maghiare din sud-estul şi estul Transilvaniei, precum şi în anumite centre din Muntenia, unde este utilizat până în prezent.

Tipul de farfurie plată cu buza lată şi ondulată prin răsfrângere apare în producţia de ceramică din nordul Transilvaniei spre sfârşitul secolului al XVIII-lea şi rezistă peste un secol, fiind însă rar folosit în centre de olari din Haţeg. Exemplarele păstrate prezintă un decor bogat, uneori chiar prea încărcat,  cu elemente vegetale, florale şi păsări realizat în culorile verde, albastru, alb şi nuanţe de portocaliu. 

marți, 27 mai 2014

Un obiect pe săptămână (16)

Cahlă, sfârşitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, Secuime (Chişmed, jud. Harghita ?)- colecţia Renascendis

Dimensiune: L:33,5 cm; LA:22,5 cm; A:3 cm

Material: lut, angobă albă (caolin), pigmenţi albastru-cobalt, roz, verde, maro închis şi galben, smalţ transparent incolor

Tehnică de realizare: frământare, modelare manuală, presare în tipar, uscare, angobare, decorare cu pensula, smălţuire, ardere oxidantă în cuptor


Descriere: cahlă dreptunghilară, decorată în relief cu motive fitomorfe pictate în albastru-cobalt, roz, verde, maro închis şi galben pe fond alb-gălbui. Motivul principal este un pom al vieţii, care porneşte dintr-un ghiveci - decorat la rândul său cu o floare. Cele două vrejuri care îl constituie au flori roz şi frunze albastre dispuse pe tulpini verzi-maron şi se unesc într-o cunună încheiată în partea superioară cu o fundă. Pe faţa piesei, în fundal, sunt profilate patru coloane, grupate câte două, care au la extremităţi câte două crengi de stejar cu ghindă şi frunze unite la cozi.

O serie de cahle similare, întâlnite în cantităţi foarte mari, au fost atribuite de majoritatea literaturii de specialitate centrului de producţie Chişmed din jud. Harghita şi au fost datate spre mijlocul secolului al XIX-lea. Spre deosebire de această cahlă, decorul pieselor menţionate este mult mai simplu, mai slab imprimat şi limitat din punct de vedere cromatic (sunt folosite doar culorile albastru şi verde). Mai mult, în aproape toate cazurile pictura este realizată foarte neglijent, lucru ce este în concordanţă cu o producţie numeroasă destinată, în special, gospodăriilor ţărăneşti. Atenţia la detaliu, gama cromatică utilizată, calitatea generelă a realizării, laolătă cu factura stilistică barocă, indică pentru această cahlă o datare ceva mai timpurie şi o utilizare într-un mediu social mai pretenţios. Cel mai probabil, data producţiei este undeva la sfârşitul secolului al XVIII-lea, acest tip foarte rar de cahlă fiind un precursor al producţiilor similare de la mijlocul secolului la XIX-lea. Totodată, există suficiente indicii pentru a presupune că face parte dintr-un lot destinat unor comanditari înstăriţi, fie din mediul rural, fie din categoria nobililor de ţară.

Dacă ai un obiect similar pe care l-ai putea dona Centrului de Studii Medievale şi Moderne din Felmer, te rugăm scrie-ne la adresa radu.barla@renascendis.org. Află mai multe AICI.