Se afișează postările cu eticheta zona Sibiului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta zona Sibiului. Afișați toate postările

vineri, 5 decembrie 2014

Transilvania în imagini (93)

Copii români din zona Sibiului
Fotografie lipită pe carton (format CDV), c. 1860-1865, atelier Johann Niklas, Hermannstadt/ Nagyszeben/ Sibiu – colecţia Renascendis



Johann Niklas (Hermannstadt/ Sibiu 1831 – 1875 Donnersmarkt/ Mănărade) este unul dintre primii fotografi sibieni, contemporan cu Theodor Glatz. Activitatea sa este mai puţin documentată şi deci cunoscută. Cu toate acestea, producţia sa fotografică, destul de rar întâlnită în colecţii, este valoroasă. Niklas lucrează ca fotograf întâi la Sibiu, apoi din 1865 şi la Cluj, desfăşurând simultan şi o activitate itinerantă. Se remarcă o serie de fotografii cu temă etnografică, multe din ele cunoscute deoarece au fost preluate în diverse publicaţii ale epocii sau ulterioare.

Portretul de mai sus prezintă doi copii români, un băiat şi o fată – cel mai probabil fraţi, din zona Sibiului îmbrăcăţi în haine ţărăneşti de sărbătoare, conform modei epocii.

miercuri, 17 septembrie 2014

Transilvania în imagini (65)

Miri români din zona Sibiului
Fotografie cartonată, c. 1900, atelier Victor Mysz, Hermannstadt/ Sibiu/ Nagyszeben – colecţia Renascendis



Victor Mysz este unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi sibieni din intervalul 1880-1920, alături de Wilhelm Auerlich şi fraţii Emil şi Josef Fischer. Mysz avea atelierul pe Fleischergasse no. 6 (astăzi strada Mitropoliei) şi de la el se păstrează exclusiv portrete de studio.

Astăzi vă prezentăm portretul unui cuplu de miri din zona Sibiului, realizat în jurul anului 1900.

vineri, 22 august 2014

Transilvania în imagini (51)

Bătrân din zona Sibiului cu o diplomă Zur Erinnerung an Meine Dienstzeit/ În amintirea stagiului militar
Fotografie, anii ’40 – colecţia Renascendis


De pe la jumătatea secolului al XIX-lea, soldaţii Imperiului Austriac, iar după 1867 ai Imperiului dualist, care se remarcau pentru fapte deosebite în timpul stagiului militar pe timp de război, primeau la lăsarea la vatră o diplomă Zur Erinnerung an Meine Dienstzeit/ În amintirea stagiului militar . Pe lângă reprezentări de trofee, arme şi numeroase însemne militare, în partea de sus a litografiei era redat portretul împăratului, flancat, de obicei, de moştenitorul tronului şi de cancelar. În centrul foii era reprezentat, în varii ipostaze în funcţie de arma sub care a servit, un militar al cărui chip reproducea fotografia celui care primea diploma. În partea e jos a diplomei se afla un loc destinat înscrierii numelui soldatului şi a altor menţiuni speciale. Scopul acestei diplome de lăsare la vatră era de a transmite recunoştinţa împăratului şi a imperiului faţă de efortul militar depus. Diplomele se bucurau de apreciere pe măsură din partea soldaţilor, fiecare fiind, fără excepţie, înrămate şi agăţate pe perete la loc de cinste (în cazul ortodocşilor, pe peretele de răsărit, lângă icoane).

Instantaneul de astăzi, surpinde un ţăran bătrân din zona Sibiului, care, probabil la o zi de sărbătoare, îşi prezintă cu mândrie diploma de lăsare la vatră din primul război mondial. Mitul „bunului împărat” a fost omniprezent în mentalul colectiv al transilvănenilor, indiferent de etnie, mult după 1 decembrie 1918, şi a fost transferat în bună parte asupra monarhiei române. La fel şi ataşamentul faţă de valorile imperiale, al populaţiei care se născuse, crescuse şi trăise cu ele, a rămăs viu chiar şi după instalarea regimului comunist, aşa cum demostrează această fotografie realizată în anii ’40.

miercuri, 13 august 2014

Transilvania în imagini (47)

Meşter lingurar şi ucenici din zona Sibiului
Fotografie, începutul anilor ’60 – colecţia Renascendis


Fotografia surprinde un grup format dintr-un  meşter lingurar şi ucenicii săi, în vestimentaţie tradiţională românească specifică zonei Sibiului, la ceea ce, foarte probabil, este un târg sau o serbare populară. Pe masă sunt expuse produsele specifice meşteşugului: linguri, căuşe, fuioare, fusuri etc.