Tânără săsoaică din Cisnădioara/ Michelsberg
Fotografie colorată manual, c. 1880, atelier F. A. R. KRABS, Hermannstadt/
Sibiu – colecţia Renascendis
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Europa Occidentală, atracţia
faţă de elementele etnografice se manifestă ca un adevărat curent de masă, în
special în mediile urbane, intelectuale. Transilvania, dar mai ales zona de
locuire săsească, nu fac excepţie de la acest fenomen. Pe fondul revoluţiei
industiale, al tehnoligizării vieţii cotidiene, al dezvoltării comerţului cu
produse moderne şi al creşterii nivelului de trai la oraş, dinamica relaţiilor
dintre urban şi rural se modifică. La nivel vestimentar, încă din secolul al
XVIII-lea, se produsese o ruptură semnificativă între oraş şi sat. În funcţie
de apropierea de arealele urbane, dar şi de capacitatea acestora de radiere,
vestimentaţia tradiţională a sătenilor se urbanizează mai mult sau mai puţin, hainele
orăşeneşti fiind în multe cazuri un semn al statutului social. Necesitatea naţiunii
săseşti, ca dealtfel a tuturor naţiunilor Transilvaniei, de a se repoziţiona în
cadrul construcţiei statale austro-ungare, de a se consolida pe bazele
specificului etnic, pe tradiţii şi prin coeziune socială determină un interes
crescut al intelectualilor saşi faţă de etnografie. Deşi prezenţa sătenilor în
viaţa locuitorilor de la oraş nu scăzuse, târgurile fiind mai dese şi mai active
ca oricând, iar tinerele tărănci fiind angajate în număr mare în casele
orăşenilor înstăriţi pentru menaj şi îngrijirea copiilor, porturile
tradiţionale au căpătat valenţe oarecum semi-exotice în mentalul colectiv urban. Dincolo
de abordările ştiinţifice, rezervate totuşi unor grupuri restrânse, răspândirea interesului
faţă de lumea satului se realizează prin intermedierea mijloacelor tipografice
şi fotografice de reproducere a imaginilor, devenite din ce în ce mai
accesibile. Dacă litografiile erau legate de o difuzare prin intermediul
tipăriturilor (ziare, cărţi şi broşuri), până la sfârşitul secolului când
servesc producerii de cărţi poştale, fotografiile râmân între 1870 şi 1940 un mijloc
constant de propagare a curentului în discuţie. Compoziţii mai mult sau mai
puţin romantice/pastorale construite cu grijă,
instantanee făcute pe teren, in situ, sau portrete de atelier sunt elemente care compun
până la urmă un program menit să contureze o imagine a lumii tradiţionale
săseşti în ochii conaţionalilor care s-au înstrăinat de ea sau străinilor care
nu au cunoscut-o. Fotografiile etnografice erau executate în serii de către
ateliere fotografice sub nume propriu şi vândute direct sau produse pentru librării
sub marca acestora, cum este şi cazul fotografiei prezentate.
Făcând parte dintr-o serie de fotografii colorate manual, cu tema Porturi populare transilvănene/ Siebenbürgische Volkstrachten – aşa cum
este menţionat pe spatele cartonului suport, imaginea reprezintă o tânără
săsoaică din Cisnădioara/ Michelsberg. Statutul de recent confirmată pare a fi
indicat de vârsta fragedă şi de faptul că poartă borten (podoabă de cap în forma unui cilindru îmbrăcat în catifea,
destinat fetelor aflate între confirmare şi căsătorie). Portul săsesc din Cisnădioara,
la fel ca cele din mai toate aşezările din jurul Sibiului sau din Ţara Bârsei,
este mult mai simplificat şi urbanizat decât cele ale satelor mai izolate din Ţara
Ovăzului, Valea Hârtibaciului, Valea Târnavelor sau ale celor din zona Bistriţei.
Fotografia poartă marca F. A. R.
KRABS – Hermannstadt, ceea ce reprezintă numele librăriei care vindea acest
produs şi nu pe cel al atelierului fotografic unde a fost probabil produsă.
Friedrich Robert August Krabs[1](1817, Leipzig – 1884, Sibiu) ajunge în 1836 la
Sibiu şi lucrează inţial ca ajutor de librar. În 1844 cumpără librăria Thiery
şi apoi atelierul litografic Bielz, dedicându-şi o bună parte a activităţii
domeniului graficii, inclusiv ca desenator-litograf. Nu există informaţii despre
existenţa unui atelier fotografic inependent deţinut de Krabs, precum nu este
cunoscut nici alt material fotografic în afara acestor serii de fotografii
colorate cu teme etnografice. Un detaliu interesant privind datarea fotografiei
este cifra „85” care se distinge pe poalele şorţului fetei şi care indică anul 1885 ca
dată probabilă a realizării fotografiei, la un an după decesul lui
Krabs.
[1] Arta germană din Transilvania în colecţia Muzeului de Artă Braşov, Braşov , 2011, pp. 12-13; 38.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu