Transilvania în imagini (57)

Braşovul văzut de pe Cetăţuie – Kronstadt Vom Schlossberg gesehen

Carte poştală necirculată, c. 1920 – colecţia Renascendis

Fortificaţia de pe Dealul Straja din Braşov a fost realizată, în forma pe care o cunoaştem astăzi, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, pe locul uneia mai vechi. Nu la mult timp, cetăţuia şi-a pierdut funcţia militară. În istoria oraşului, fortificaţia de pe Straja a avut mereu importanţă strategică, atât ca punct de observaţie, cât şi pentru asigurarea unei posibilităţi de foc încrucişat în cazul unui asediu.

Cartea poştală, aşa cum indică imprimarea numelui „România” pe spate, a fost tipărită după 1919. Imaginea pe care o reproduce este, însă, mai veche, dinaintea anului 1909. O dovadă clară în acest sens este acoperişul baroc al Casei Sfatului, care va fi înlocuit cu cel actual între 1909-1910.

Un obiect pe săptămână (28)

Pungă de bani, c. 1850, probabil atelier transilvănean – colecţia Renascendis

Dimensiune: L:17 cm; LA: 6,5 cm

Material: fir de bumbac colorat (negru, brun-roşcat), mărgele, inele şi butoni metalici

Tehnica de realizare: croşetare, coasere

Descriere: pungă dublă pentru monede, croşetată din fir de bumbac vopsit negru şi brun-roşcat. Cele două parţi ale pungii sunt unite prin 12 şnuri, care trec prin clapetele pungilor şi acţioneză închiderea gurilor acestora când sunt tensionate. Peste şnururi sunt trecute două inele metalice, de asemenea cu rol în asigurarea închiderii. Punga este decorată cu măgele metalice, argintii, cusute în motive geometrice şi, ceea ce pare a fi, un pom al vieţii pe feţele jumătăţii dreptunghiulare. Cealaltă jumătate are cusut la capăt un buton-clopoţel cu cinci aplicaţii atârnătoare. Punga era gândită astfel încât să poată fi purtată la brâu, peste curea.

Transilvania în imagini (56)

O turmă de oi din Poiana (Poiana Sibiului/ Pojan/ Polyán)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Mocanii au reprezentat mereu o curiozitate etnografică atât pentru intelectualii ardeleni, cât şi pentru cei munteni. Membrii acestor comunităţi de oieri transhumanţi săceleni sau mărgineni au fost reprezentaţi grafic încă din secolul al XVII-lea, fiind văzuţi ca o surprinzătoare manifestare a lumii balcanice în Transilvania. Odată cu apariţia şi răspândirea fotografiei în această parte de Europa, mocanii devin un subiect preferat pentru mulţi fotografi, majoritatea autohtoni, dar nu numai, care abordează fotografia etnografică. Revendicaţi şi marginalizaţi în aceaşi măsură de transilvăneni şi de munteni, mocanii au avut un rol economic semnificativ prin ocupaţiile lor tradiţionale care ţineau de creşterea oilor şi transportul mărfurilor.

Fotogravura prezentată, şi ea din aceaşi serie cu cele două anterioare - Vedere, Cetatea Bran şi Portul Naţional din înprejurimele Haţegului, reproduce un instantaneu cu cinci ciobani şi turma lor de oi la un popas, chiar în sat. Conform textului de pe planşă, fotografia aparţine tot lui Alexandru Antoniu şi a fost folosită, foarte probabil, pentru Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu.

Transilvania în imagini (55)

Portul Naţional din înprejurimele Haţegului (Hatzeg/ Hátszeg)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravura de astăzi, care ilustrează o selecţie de porturi tradiţionale româneşti din zona Haţegului, face parte din acelaşi lot cu cea prezentată ieri - Vedere, Cetatea Bran. Realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe planşă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”), fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale româneşti.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă pentru calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci prin valoarea documentară a acesteia. De la sfârşitul secolului al XIX-lea, Antoniu îţi publică şi implicit popularizează opera fotografică prin intermediul câtorva albume.

Transilvania în imagini (54)

Vedere, Cetatea Bran (Törzburg, Törcsvár)

Fotogravură după o fotografie de Al. Antoniu, Albumul General al României (?), partea a  II-a, Bucureşti, 1904 – colecţia Renascendis

Fotogravura pe care o prezentăm astăzi face parte dintr-un mic lot recent intrat în colecţiile Renascendis. Realizată după o fotografie de Alexandru Antoniu (fapt indicat pe plansă prin specificaţia „Colecţia Al. Antoniu”), fotogravura provine, cel mai probabil, din Albumul General al României, partea a II-a, publicat în 1904 de Socec & Co sub îngrijirea lui Antoniu. Lucrarea avea un pronunţat caracter propagandistic, într-o perioadă în care se făceau eforturi din toate direcţiile pentru conturarea şi consolidarea unei identităţi naţionale.

Alexandru Antoniu (1860 – 1925) a fost un fotograf bucureştean, activ între anii 1890-1925, foarte cunoscut şi apreciat de public în epocă. În istoria fotografiei româneşti, Antoniu nu se remarcă prin calitatea artistică a producţiei sale fotografice, ci prin valoarea documentară a acesteia. De la sfârşitul secolului al XIX-lea, Antoniu îşi publică şi, implicit, popularizează opera fotografică prin intermediul câtorva albume.

Fotografia cetăţii Bran este făcută din drumul ce vine de la Şimon, până în vama Branului. Dealtfel, clădirile vămii se pot vedea imediat la poalele dealului cetăţii. Fortificaţia este în starea de dinainte renovărilor efectuate de Regina Maria în anii '20. Se poate observa întreg acoperişul peste corpul central, care ulterior a fost deschis pentru amenajarea terasei.

Transilvania în imagini (53)

Ighişfalău – Eibesdorf (astăzi Ighişu Nou)/ Cetatea bisericei – Kirchenburg

Foto orig. E. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1936 – colecţia Renascendis

Astăzi vă prezentăm o nouă carte poştală care reproduce o fotografie  din seriile fraţilor Fischer dedicate monumentelor Transilvaniei, de această dată fiind vorba de o fotografie semnată de Emil Fischer. Despre producţia fotografică a fraţilor Fischer am mai fost discutat AICI şi AICI.

Biserica evanghelică fortificată din Ighişu Nou, jud. Sibiu a fost considerată una dintre cele mai pitoreşti din zona Mediaşului şi a fost subiectul a numeroase fotografii, cărţi poştale, gravuri, desene sau picturi dealungul timpului.

Construită în secolul al XIV-lea, biserica hală a fost adăugită până în secolul al XVIII-lea. încă din secolul al XV-lea edificiul a fost supus lucrărilor de fortificare. Masivul turn-clopotniţă poziţionat la capătul vestic al navei, de aceaşi lăţime cu această, a fost adaptat în scop de apărare, la fel şi corul a fost supraînălţat pentru amenajarea unei galerii de tragere. Din secolul al XVI-lea, biserica este înconjurată cu un zid de apărare prevăzut cu turnuri şi drum de strajă.

Transilvania în imagini (52)

Ţărancă săsească ţesând/ Sächsin beim Webstuhl

Foto orig. J. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1941 – colecţia Renascendis

Despre fotografiile etnografice ale fraţilor Emil şi Josef  Fischer şi cărţile poştale care le reproduc am mai scris AICI şi AICI. Astăzi vă împărtăşim o nouă carte poştală din această serie, cu titlul Ţărancă săsescă ţesând/ Sächsin beim Webstuhl.

Pe lânga data imprimată pe spatele cărţii, care marchează tipărirea, două alte elemente ne ajută să datăm mai strâns şi realizarea fotografiei: anul 1925 – încrustat pe războiul de ţesut şi anul 1928 – cusut pe pieptarul femeii. Aşadar, avem o dată ante, 1941 şi una post, 1928. Din nefericire, nici localitatea în care a fost realizată fotografia nu este menţionată, dar caracteristicile portului femeii par să indice apartenenţa la spaţiul etnografic vecin Sebeşului.