Transilvania în imagini (52)

Ţărancă săsească ţesând/ Sächsin beim Webstuhl

Foto orig. J. Fischer, Sibiu

Carte poştală necirculată, 1941 – colecţia Renascendis

Despre fotografiile etnografice ale fraţilor Emil şi Josef  Fischer şi cărţile poştale care le reproduc am mai scris AICI şi AICI. Astăzi vă împărtăşim o nouă carte poştală din această serie, cu titlul Ţărancă săsescă ţesând/ Sächsin beim Webstuhl.

Pe lânga data imprimată pe spatele cărţii, care marchează tipărirea, două alte elemente ne ajută să datăm mai strâns şi realizarea fotografiei: anul 1925 – încrustat pe războiul de ţesut şi anul 1928 – cusut pe pieptarul femeii. Aşadar, avem o dată ante, 1941 şi una post, 1928. Din nefericire, nici localitatea în care a fost realizată fotografia nu este menţionată, dar caracteristicile portului femeii par să indice apartenenţa la spaţiul etnografic vecin Sebeşului.

Transilvania în imagini (51)

Bătrân din zona Sibiului cu o diplomă Zur Erinnerung an Meine Dienstzeit/ În amintirea stagiului militar

Fotografie, anii ’40 – colecţia Renascendis

De pe la jumătatea secolului al XIX-lea, soldaţii Imperiului Austriac, iar după 1867 ai Imperiului dualist, care se remarcau pentru fapte deosebite în timpul stagiului militar pe timp de război, primeau la lăsarea la vatră o diplomă Zur Erinnerung an Meine Dienstzeit/ În amintirea stagiului militar . Pe lângă reprezentări de trofee, arme şi numeroase însemne militare, în partea de sus a litografiei era redat portretul împăratului, flancat, de obicei, de moştenitorul tronului şi de cancelar. În centrul foii era reprezentat, în varii ipostaze în funcţie de arma sub care a servit, un militar al cărui chip reproducea fotografia celui care primea diploma. În partea e jos a diplomei se afla un loc destinat înscrierii numelui soldatului şi a altor menţiuni speciale. Scopul acestei diplome de lăsare la vatră era de a transmite recunoştinţa împăratului şi a imperiului faţă de efortul militar depus. Diplomele se bucurau de apreciere pe măsură din partea soldaţilor, fiecare fiind, fără excepţie, înrămate şi agăţate pe perete la loc de cinste (în cazul ortodocşilor, pe peretele de răsărit, lângă icoane).

Instantaneul de astăzi, surpinde un ţăran bătrân din zona Sibiului, care, probabil la o zi de sărbătoare, îşi prezintă cu mândrie diploma de lăsare la vatră din primul război mondial. Mitul „bunului împărat” a fost omniprezent în mentalul colectiv al transilvănenilor, indiferent de etnie, mult după 1 decembrie 1918, şi a fost transferat în bună parte asupra monarhiei române. La fel şi ataşamentul faţă de valorile imperiale, al populaţiei care se născuse, crescuse şi trăise cu ele, a rămăs viu chiar şi după instalarea regimului comunist, aşa cum demostrează această fotografie realizată în anii ’40.

Transilvania în imagini (50)

Portretul unui tinere din Făgăraş/ Fogaras/ Fogarasch

Fotografie cartonată, c. 1910-1915, atelier Szinberger Manó, Fogaras – colecţia Renascendis

Despre fotograful Szinberger Manó, din nefericire, nu cunoaştem multe date. O serie de cărţi poştale, care poartă marca Szinberger Manó Fogaras şi care sunt expediate în primii ani ai secolului al XX-lea, indică faptul că acesta era activ la Făgăraş în jurul anului 1900 şi că, pe lângă fotografie, se ocupa şi cu produse tipografice. În perioada în care este realizată fotografia pe care o prezentăm astăzi, Szinberger îşi deschisese un al doilea atelier, la Blaj/ Balázsfalva, iar oferta atelierelor sale includea pictură în ulei, acurelă şi desene în creion după fotografii, aşa cum indică textul de pe spatele cartonului suport. Judecând după nume, este foarte probabil ca Szinberger să fi fost un membru al prosperei comunităţi evreieşti din Făgăraş.

Fără a fi realizată de un fotograf transilvănean celebru, fotografia de azi nu se dovedeşte cu nimic mai prejos decât producţiile marilor ateliere din epocă. De la priceperea maestrului fotograf, la calitatea materialelor fotografice şi a decorurilor folosite, nimic nu indică un studio provincial, de mâna a doua. Mai mult, ţinuta tinerei portretizate demostrează o sincronizare perfectă la moda orăşenească transilvăneană a perioadei, fapt care confirmă statutul important şi caracterul pronunţat urban pe care îl avea Făgăraşul până în 1947.

Un obiect pe săptămână (27)

Pahar pentru tărie, sfârşitul secolului al XIX-lea, Bixad, jud. Covasna – colecţia Renascendis

Dimensiune: H: 5,5 cm; Dg: 5 cm; Db: 2 cm

Material: sticlă, email alb, verde, vernil, roşu, violet, galben, albastru, aur coloidal

Tehnică de realizare: suflare în tipar, şlefuire, pictare

Descriere: pahar realizat din sticlă transparentă de nuanţă indigo, suflată în tipar, având corpul tronconic. Buza şi baza tălpii sunt şlefuite. Paharul a fost decorat la cald, pe toată suprafaţa, cu email alb, verde, vernil, roşu, violet, galben, albastru. Decorul este alcătuit dintr-un vrej continuu de culoare galbenă şi aurit, cu frunze şi flori colorate. Buza paharului este de asemenea decorată prin aurire. Piesa prezintă caneluri verticale realizate în optic.

Produsele de sticlărie, în special cele de mici dimensiuni, lucrate în această manieră sunt specifice celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea şi începutului de secol XX, fiind mai degrabă piese suvenir ce puteau fi achiziţionate din staţiuni balneo-climaterice şi turistice. Principalele glăjării transilvănene care au produs astfel de obiecte au fost Bixad, din judeţul Covasna, şi Avrig, din judeţul Sibiu, ambele aflate în proximitatea unor staţiuni de tratament ce foloseau ape minerale.

Transilvania în imagini (49)

Familie din Ţara Bârsei/ Burzenland/ Barcaság

Fotografie cartonată, c. 1900, atelier Julius Knauer, Kronstadt/ Braşov/ Brásso – colecţia Renascendis

Încă de la generalizarea fotografiei şi până după mijlocul secolului al XX-lea, ziua în care se făcea o vizită la fotograf era o zi de sărbătoare. Pentru o bună bucată de timp, fotografiile nu erau un produs foarte accesibil, majoritatea oamenilor ajungând rar la fotograf, în general pentru a avea o amintire a unor momente deosebite. Oamenii îşi îmbrăcau hainele cele mai bune, îşi alegeau podoabe potrivite, pe scurt se asigurau că au o ţinută cât mai îngrijită. Acesta este şi cazul familiei portretizate în fotografia de astăzi. Ţinutelor îngrijite şi elegante ale celor trei, în conformitate cu modele vremii, li se adaugă pietănături la fel de îngrijite, inclusiv a mustaţei tatălui – o dovadă a statutului social al bărbăţilor în epocă.

Transilvania în imagini (48)

Familie de ţărani români din zona Sibiului

Fotografie cartonată, anii ’20 – colecţia Renascendis

Astăzi vă împărtăşim fotografia unei familii de ţărani români din zona Sibiului. Părinţii sunt îmbrăcaţi în haine de factură tradiţională, în timp ce copiii poartă haine realizate după o modă orăşenească a vremii. Situaţia vestimentară redă destul de bine tendinţa de modernizare a lumii rurale din perioada respectivă în paralel cu ataşamentul faţă de anumite aspecte tradiţionale şi identitare. 

Transilvania în imagini (47)

Meşter lingurar şi ucenici din zona Sibiului

Fotografie, începutul anilor ’60 – colecţia Renascendis

Fotografia surprinde un grup format dintr-un  meşter lingurar şi ucenicii săi, în vestimentaţie tradiţională românească specifică zonei Sibiului, la ceea ce, foarte probabil, este un târg sau o serbare populară. Pe masă sunt expuse produsele specifice meşteşugului: linguri, căuşe, fuioare, fusuri etc.