Transilvania în imagini (34)

Miri saşi din zona Sighişoarei/ Schäßburg/ Segesvár

Fotografie, anii ’20 -’30 – colecţia Renascendis

În majoritatea comunităţilor rurale săseşti, în primele cinci decenii ale secolului al XX-lea, costumul tradiţional de sărbătoare, în ciuda modernizării vieţii cotidiene, nu este abandonat. Confirmările şi nunţile sunt două dintre ocaziile cele mai importante în care acesta este puratat deopotrivă de către femei şi de către bărbaţi. 

Perechea de miri din imagine, judecând după elementele de port tradiţional, face parte din zona etnografică din jurul Sighişoarei. Două piese remarcabile, nu foarte adesea surprinse în fotografii, sunt cojocul brodat din blănă de oaie purtat de mire şi cununa de mireasei aşezată deasupra borten-ului.

Un obiect pe săptămână (21)

Calendar mobil de perete, 1853, Transilvania – colecţia Renascendis

Dimensiune: 20,5x24 cm

Material: lemn de brad, carton, mucava, cupru

Tehnică de realizare: tăiere, încleiere, turnare, cizelare, tipărire, asamblare

            

Descriere: calendar mobil de perete pentru perioada 1854-1862. Într-o ramă dreptunghiulară, intarsiată cu două linii paralele de furnir negru, este aşezată o foaie de mucava, decorată cu hârtie neagră pe faţă şi având trei perforaţii ovale şi două circulare. În spatele fiecărei perforaţii sunt aşezate discuri de carton subţire împrimat cu numele zilelor şi lunilor, cu indicativul anilor şi numere pentru zile. Discurile sunt mobile, fiind prinse de suport prin butoni decorativi de cupru, folosiţi totodată pentru a le roti. Ansamblul este închis pe spate cu o altă foaie de mucava care prezintă înscrisuri în limba germană şi maghiară referitoare la coordonate geografice. Acelaşi tip de înscrisuri se regăsesc şi pe faţa ramei. Calendarul prezintă un inel de agăţare.

Transilvania în imagini (33)

Hălchiu – Cazarmă/ Heldsdorf – Kaserne

Carte poştală necirculată, anii ’20 -’30 – colecţia Renascendis

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, autorităţile imperiale duc o politică susţinută de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii militare în Transilvania.  Ţara Bârsei ocupă un loc aparte în acest proiect dat fiind importanţa sa în controlarea căilor de acces spre şi dinspre cu Ţara Românească şi Moldova, încă posesiuni otomane. O serie întreagă de unităţi militare sunt înfiinţate, în special de cavalerie şi artilerie, şi implicit sunt construite cazărmi pentru acestea. În această categorie intră şi cazarma de cavalerie din Halchiu, construită în 1865 pe Türkgasse, în prezent abandonată.

Transilvania în imagini (32)

Glockenweihe 1927 (Consacrarea clopotelor 1927 – Râşnov/ Rosenau)

Carte poştală necirculată, 1927 – colecţia Renascendis

În 1718 cea mai mare parte a Râşnovului a fost distrusă de un incendiu. La acea dată, majoritatea construcţiilor erau încă din lemn, fapt care a favorizat propagarea rapidă a focului în aproape toată partea săsească a aşezării. Catastofa, aşa cum menţionează preambulul statutului Vecinătăţii Uliţei Lungi reînnoit în anul 1757, a fost cauzată de joaca unor copii la un cuptor de gătit.

  

Nu numai casele au căzut pradă flăcărilor, ci şi clădirile comunitare. Structura internă de lemn a turnului bisericii evanghelice a fost distrusă de incendiu şi odată cu ea şi cele trei clopote medievale. În 1720, din bronzul recuperat, se toarnă un nou clopot de mici dimensiuni. Abia în 1927 comunitatea reuşeşte să înzestreze biserica cu două clopote mari, de oţel, comandate firmei Schilling & Lattemann din Apolda (Turingia). Cartea poştală aniversează evenimentul consacrării noilor clopote.

Transilvania în imagini (31)

Femeie în costum ceangăiesc de sărbătoare din Ţara Bârsei

Carte poştală necirculată, anii ’30 – colecţia Renascendis

Denumirea de „ceangăi” este atribuită mai multor grupuri etnice, neomogene, din vestul Moldovei şi din sud-estul Transilvaniei. Ceangăii din Ţara Bârsei sunt descendenţi ai secuilor colonizaţi în zona Şapte Sate/ Siebendörfer/ Hétfalu vagy (mai demult Satulung/ Langendorf/ Hosszúfalu, iar actualmente Săcele) în evul mediu. Convieţuirea cu saşii şi românii şi-a lăsat o puternică amprentă asupra culturii şi civilizaţiei ceangăieşti, fapt care a condus la individualizarea ceangăilor în familia populaţiilor maghiarofone din Transilvania. În urma Reformei, ceangăii au trecut, asemenea saşilor, la luteranism, dar contaminările  între cele două etnii sunt şi mai accentuate în cultura materială. Vestimentaţia tradiţională de sărbătoare şi podoabele corespunzătoare acesteia constituie unul dintre cele mai evidente capitole în acest sens, aşa cum demonstrează şi imaginea reprodusă de cartea poştală.

Un obiect pe săptămână (20)

Faţă de pernă brodată, ultimul sfert al secolului al XIX-lea, Râşnov, judeţul Braşov – colecţia Renascendis

Dimensiune: 40x51 cm

Material: pânză de cânepă ţesută la război, fir colorat de bumbac mercerizat (maron-închis, maron-deschis, galben)şi fir de lână (roşu)

Tehnică de realizare: croire, coasere, brodare cu acul

Descriere: faţă de pernă de formă dreptunghiulară realizată dintr-o foie pliată de pânză de cânepă ţesută la război. Întregul câmp frontal este decorat, prin brodare cu fir colorat de bumbac mercerizat şi fir de lână, cu motivul pomului vieţii într-o interpretare stilizată. Vrejurile care îl compun prezintă frunze, flori mici maron-deschis şi roşii, ghinde şi floarea soarelui – redată într-o manieră foarte apropiată de ceramica de tip Saschiz şi Drăuşeni. Faţa de pernă este închisă prin coasere la maşină pe laterale, iar pe latura inferioară, pe spate, prezintă butoniere pentru nasturi.

Textilele decorate cu acest tip de broderie apar destul de rar în Ţara Bârsei, fiind mai degrabă specifice aşezărilor din Podişul Hârtibacilui unde se înregistrează şi o mai mare varietate decorativă şi cromatică.

Dacă ai un obiect similar pe care l-ai putea dona Centrului de Studii Medievale şi Moderne din Felmer, te rugăm scrie-ne la adresa radu.barla@renascendis.org. Află mai multe AICI.

Transilvania în imagini (30)

Braşov/ Kronstadt/ Brásso

Panoramă a Braşovului de pe dealul Warthe

Carte poştală circulată în 1940 – colecţia Renascendis

Fotografia reprodusă de cartea poştală  a  fost executată din colţul nord-vestic al oraşului vechi, la graniţa cu cartierul Şchei, de pe dealul Warte. În colţul din stânga jos, în prim plan, se află clădirea colegiului Johannes Honterus pe atunci, construită între 1911-1913, astăzi maternitatea municipală. La mică distanţă, în dreapta, se observă clădirea şcolii evnaghelice de fete, construită între 1873-1876, astăzi sediul Facultăţii de Silvicultură, iar imediat lângă, Poarta Ecaterinei. 

Cartea poştală a fost expediată din Braşov spre Bucureşti în data de 15 august 1940.

Text pe spate: Braşov 14/ VIII/ 1940. În trecere prin Braşov îţi trimit dargi salutări. Cu drag, Bol