duminică, 8 iunie 2014

Transilvania în imagini (22)

Miri saşi din Slimnic/ Sächsische Brautpaar aus Stolzenburg
Fotografie, 1951 – colecţia Renascendis


Realizată în 1951, fotografia de nuntă a unui cuplu din Slimnic demonstrează ataşamentul faţă de costumul tradiţional de sărbătoare din anumite comunităţi săseşti, în ciuda schimbărilor aduse de epocă. Mai mult, este o bună ocazie pentru a admira un frumos exemplar al renumitelor mantale bărbăteşti de Slimnic.


Text pe verso:
En kleines Andenken an unsern Hochzeitstag
Gerda u Sami
24.XII.1951
(Mică amintire din ziua nunţii noastre. Gerda şi Sami)

sâmbătă, 7 iunie 2014

Transilvania în imagini (21)

Codlea – Zeiden – Feketehalom
Carte poştală necirculată, anii '20 – colecţia Renascendis



Vedere de pe strada Lungă (Langgasse) spre biserica evanghelică. În centru se află vechea clădire a primăriei, construită între 1829 şi 1830, şi turnul cu ceas al fortificaţiei bisericii evanghelice. În partea stângă este surprinsă, parţial, clădirea fostului han „Zur Schwarzburg” („La Cetatea Neagră”), construită între 1910-1911. 

Inscripţia de fondare de pe frontonul clădirii vechii primării

joi, 5 iunie 2014

Transilvania în imagini (20)

Băile Bazna – Bad Bassen – Bázna Fürdő  Vedere generală – Totalansicht – Látkép
Carte poştală necirculată, anii ’20 – colecţia Renascendis



Apele minerale de la Bazna sunt remarcate pentru proprietaţile lor curative încă din secolul al XVIII-lea, când fac obiectul unor investigaţii şi lucrări ştiinţifice. În anul 1814, izvoarele trec în proprietatea Bisericii Evanghelice cu intenţia de a se începe exploatarea sistematică prin construirea unui stabiliment aici. În fapt, primele amenajări se fac în 1835, iar primul stabiliment este ridicat de o societate pe acţiuni din Mediaş, care preia prin concesiune apele, în 1843. Diferite etape de modernizare şi extindere de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea fac din Băile Bazna una dintre cele mai apreciate staţiuni balneare rurale. După naţionalizarea din 1949, staţiunea intră într-o etapă de declin. La două decenii distanţă urmează şi declinul satului, cauzat de exodul masiv al populaţiei săseşti în Germania, început în anii ’60.

Un obiect pe săptămână (17)

Pahar de logodnă, mijlocul secolului al XIX-lea, Porumbacu de Sus, jud. Sibiu – colecţia Renascendis

Dimensiune: H:14 cm; Dg:7,5 cm; Db:6,5 cm

Material: sticlă, email alb şi roşu-rubin transparent

Tehnică de realizare: suflare în tipar, şlefuire, pictare




Descriere: pahar realizat din sticlă incoloră, suflată în tipar, având corp tronconic, talpă şi picior. Buza şi baza tălpii sunt şlefuite. Paharul a fost pictat la cald cu pigmenţi de suprafaţă transparenţi alb şi roşu. Pigmentul alb este foarte greu vizibil. Decorul este realizat dintr-un medalion ovoidal, neinscripţionat, dispus orizontal, încadrat lateral de două păsări stând pe ramuri înfrunzite, aranjate în cunună. Buza, baza corpului şi piciorul sunt desemenea acoperite cu pigment roşu transparent. Decorul sugerează scopul de pahar de logodnă.


Această tipologie de pahare s-a format în perioada Biedermeier, fiind specifică paharelor de uz comun de vin, nedecorate sau cu un decor nepretenţios. Stilul s-a păstrat, însă, în producţia transilvăneană de sticlă până spre sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind produs în mai toate manufacturile în cantităţi semnificative.

Dacă ai un obiect similar pe care l-ai putea dona Centrului de Studii Medievale şi Moderne din Felmer, te rugăm scrie-ne la adresa radu.barla@renascendis.org. Află mai multe AICI.

miercuri, 4 iunie 2014

Transilvania în imagini (19)

Brásso – Kronstadt  Kolostor-utca. – Kloster-Gasse. (Braşov – Strada Mânăstirii)
Carte poştală circulată în 1921, colecţia Renascendis



Kloster-Gasse/ Strada Mânăstirii, în prezent Strada Mureşenilor, şi-a luat numele de la mânăstirea dominicană care funcţiona aici, pe amplasamentul bisericii catolice actuale. A mai purtat şi numele de Uliţa Vămii datorită vămii care funcţiona în vecinătatea porţii de acces din capătul estic (Poarta Vămii). Strada era una din arterele principale ale cetăţii Braşovului, strabătând longitudinal oraşul (de la est la vest), asigura accesul către Şchei, dar făcea şi legătura între mai multe târguri.

Clădirea din dreapta imaginii, construită între 1881 şi 1883, a funcţional iniţial ca Palatul Institutului General de Pensii (actualmente Rectoratul Universitătii Transilvania). În colţul stâng al străzii se află Palatul Czell, constuit în 1901, din care imaginea nu surprinde decât un fragment. În plan mai îndepărtat, se vede biserica catolică, edificiu baroc ridicat între 1773 şi 1787, pe locul fostei mânăstiri dominicane. Linia de tramvai, de pe centrul străzii, inaugurată în 1892, facea legatura între Bartolomeu şi Satulung (Săcele), cu un ocol prin Piaţa Sfatului, loc principal de tâguri pe atunci. Pentru construirea ei, în 1891, a fost dârâmată noua Poartă a Vămii (construită pe locul celei medievale în 1838). Deşi denumit „tramvaiul galben” de către locuitori, acesta era un trenuleţ tras de locomotive cu aburi şi, mai târziu, diesel. Linia a fost desfiinţată până în anii ’60.

luni, 2 iunie 2014

Transilvania în imagini (18)

Fotografie de grup (copii şi adolescenţi saşi), atelier Schuller, Braşov/ Kronstadt/ Brásso – colecţia Renascendis


Despre atelierul fotografic al familiei Schuller nu există foarte multe informaţii. Josef Schuller senior, secondat de fiul său Josef Schuller junior, era asistentul lui Leopold Adler. În 1900, cei doi Schuller preiau atelierul angajatorului lor, de pe Purzengasse 14 (Strada Porţii 14) şi funcţionează sub firma „Leopold Adler’s Nachfolger/ Josef Schuller & Sohn” (urmaşul lui Leopold Adler) până în 1909, când Adler se întoarce în activitate. Fotografia este realizată, cel mai probabil, între 1902 şi 1909, perioadă în care numelui lui Adler îi este acordat puţin spaţiu pe produsele atelierului.

Copiii, posibil fraţi, sunt îmbrăcaţi în haine bune (de sărbătoare, aşa cum impunea o vizită la fotograf) orăşeneşti, specifice epocii. Vestimentaţia urbană de sărbătoare a săsoaicelor din familii de condiţie medie, încă păstra în epocă elemente tradiţionale. 

duminică, 1 iunie 2014

Transilvania în imagini (17)

Vedere asupra Pieţii Huet şi a bisericii evanghelice din Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben
Fotografie originală semnată Joseph Fischer, anii ’60-’70 – colecţia Renascendis


Joseph, cel mai tânăr dintre cei doi fraţi Fischer şi-a continuat cu succes activitatea fotografică mult timp după cel de-al doilea război mondial. Fotografia originală, semnată „J. Fischer” pe cartonul suport, pe care vi-o prezentăm astăzi face parte dintr-o serie de peisaje urbane dedicate Sibiului, deja în plină schimbare datorată ambiţiilor de industrializare ale regimului socialist.
 
Semnatură „J. Fischer”
Fotografia este, cel mai probabil, realizată din turnul bisericii catolice sau de la ultimul etaj al unei clădiri opuse, pe diagonală, bisericii evanghelice. La momentul respectiv Piaţa Huet beneficia de existenţa unei vegetaţii mult mai luxuriante, în prezent dispărute. Detaliul bicicletei sprijinte de zidul bisericii, lângă scara de acces în turn, accentuează remarcabil starea de linişte specifică Sibiului în epocă.